Jocul Pastorului

O nouă școala

Nu-mi vine să cred.Stau în fața școlii Pitagora.Această școală este una chiar de top.Ca să intri în această școală de vis o poți face prin 2 moduri.Primul,trebuie să ai 10 pe linie și să obții 10 și la examenul lor de intrare.Pe scurt să fii copilul perfect.Si al 2 mod cel prin care am intrat eu.

Daca ești talentat și ești numărul 1 în ceea ce faci tu mai bine.Acești elevi se numesc Incredibili.Școala Pitagora ,,adună'' acest tip de elevi pentru a ,,cultiva" talentul acestor copii.

?:Oh,am vorbit atât de mult despre școală încât am uitat să mă introduc.

Jessica:Eu sunt Jessica Run.Nu sunt eu cine știe ce.Am în jur de 1,60, părul lung și brunet, lăsat pe spate,ochi căprui și port un hanorac turcuaz cu pantaloni în model de zebră.Am 16 ani.Sunt genul de persoană care după înfățișare poate să se contopească cu mulțimea foarte ușor.Dar am o personalitate sclipitoare.De aceea am fost aleasă ca INCREDIBILA PERSONALITATE.Lumea îmi spune că am o personalitate extrem de colorată.Pot să pun pe picioare orice persoană tristă cu o vorbă încurajatoare și câteva glume.Destul despre mine.Școala mă așteaptă.

Ajung în fața porții și îmi ridic piciorul drep.Îmi încep noua viață,noua mea viață plină de speranțe,dar,nu aveam de unde să știu CE DECIZIE PROASTĂ AM FĂCUT.Ajung în holul principal si încep să mă învârt în jur, căutând personal dar sunt lovită de-odata de o amețeală,camera se învârte iar apoi totul se face negru.

.

.

.

.

?:....E...ști....bin...e?

Eu:Hmmmm....

?:....Tr..eze..ș...te....te.

Eu:Huh?

Mă trezesc într-un metrou funcțional, legată cu cătușe de bara pe care o folosești pentru a te sprijinii.

Eu:Unde mă aflu?Ce se întâmplă?

?: Văd că te-ai trezit.

Eu:Ce?

Pe rândul de scaune opus de al meu era un băiat,legat la fel ca mine,cu cătușe de o bară.Părea un pic usuyrat că m-am trezit.Avea o uniformă de școală gri,cu o cravată scurtă alba,parul alb,ochi albaștri,nu puteam să-mi dau seama de înălțime dar aș presupune că are 1,85.

Eu:Bun, scuipă tot,cine ești și de ce mai adus aici?

?:În primul rând mă aflu în aceași situație ca și tine.

Eu:Ok...,atunci prezintă-te.

?:Doamnele primele.

Eu:Bine atunci eu încep(mă introduc), rândul tău.

Adam:Sunt Adam Swartz.Observ ca și tu esti elevă la academia Pitagora.Talentul meu e INCREDIBILUL GHINION.

Eu:Cum adică ghinion?

Adam:Păi de când eram mic,orice situație care putea merge prost,mergea.Momentan nu vreau să vorbesc despre asta.

Eu:Înțeleg.Să schimbăm subiectul.CUM DESFAC AFURISITELE ASTEA DE CĂTUȘE?

Adam: Calmează-te,am o idee.

Eu:Și asta ar fi?

Adam: Uită-te mai atentă la cătușe.

Mă uit din nou la cătușe și observ o numărătoare inversă.

Eu:O să explodeze!!!!

Adam:Nu cred așa ceva.

Eu:Și de ce ar fi așa cum spui tu?

Adam: Gândește-te,de ce cineva s-a chinuit atât de tare să ne răpească ar vrea sa ne ucidă cu o explozie pe metrou.Cred că are alte planuri cu noi.

Eu:Știi ce, lasă motivul,trebuie să găsim o modalitate să dăm jos cătușele.Te rog spune-mi cât timp mai avem până eu mă uit prin jur.

Adam:10.

Eu:10 ce?

Adam:...9.....8....7....

Eu:AAAAAA,calm,calm,calm.

Adam:...6...5...4...3..

Deodată metroul pune o frână bruscă.Noroc că mă țineam bine de bară, dacă nu zburam pe acolo ca o foaie de hartie în vânt.

Adam:...2...1...0

Deodată se aude un ,,click" și cătușele pică de pe mâini.Ne ridicam in picioare și ușa de la metrou se deschide.Ieșim din metrou și în secunda când ating peronul cu ambe picioare, ușa se închide în urma mea și metroul pleacă cu viteza luminii.

Eu:Nu cred că o se mai întoarcă.

Urc scările și ajung pe un trotuar din fața stații de metrou.Ciudat era că mai erau și alți copii(probabil în jur de vârsta mea)care începeau să pună tot felul de întrebări cum ar fi,,Oare ei cine mai sunt?" ,,Ei sunt ultimii veniți?" ,,Sunt la fel ca noi?"

?:Destul cu aceste intrebari plictisitoare.Introducerile se pot face dupa evenimentul principal.

Eu:Cine a spus asta?

Dintr-o dată  apare o pisică roșie grăsuță de pluș cu burta alba syi purtând o vestă de frac.

Akaneko:Eu sunt Akaneko, păstorul acestei turme de mielușei.

?:Ce Dumnezeu se întâmplă.

Akaneko:O,e doar începutul acestui joc criminal.

Eu:Joc....criminal?

Akaneko: Păi lasați-mă să explic.Voi sunteți turma mea de oițe.Se mai întâmplă să apară un lup în piele de oaie.Cand o oaie își omoara o surată din turma,ea devine un lup.Când cadavrul unei oițe este găsit începe o investigație pentru a prinde lupul.Dacă oițele reușesc să identifice lupul,acesta va fi pedepsit, și dacă oițele nu reușesc, lupul o să le mănânce pe toate și va avea dreptul să plece.Deci dacă vreți să mai ajungeți acasă, să înceapă crimele!!!

(La ce se referea defapt: în acest oraș parastit au fost aduși împotriva voinței lor 17 elevi talentați de la academia Pitagora.Ei vor sta aici pentru restul vieții lor.Dacă vor să plece acasă va trebui să ucidă unul dintre ceilalți elevi fără să fie prins.Ceilalți elevi vor investiga și vor vota cine cred că e criminalul.Dacă votează corect criminalul va fi pedepsit și restul elevilor vor avea dreptul să își continue viața în acest oraș.Dacă vor eșua,elevii vor fi pedepsiți și criminalul va avea dreptul să plece acasă.)

Adam: Și prin pedepsit te re referi la...

Akaneko:EXECUTIE

??: Și dacya nu vrem să participăm?

Akaneko: Păi atunci...

Akaneko scoate un fluier și îl folosește.Apar deodată cinci câini cam de vreo 2 metri înălțime,cu colți ascutiti ca lama.

Akaneko:... păstorul va trebui să-și trimită câinii de pază să rezolve problema.Acum că știți regulile jocului vă las să explorați împrejurimile acestui oraș părăsit.O să rămâneți o vreme aici.Ședere plăcută.

Și a dispărut.Așa ceva nu se poate întâmpla.Nu vreau să iau parte în acest joc.Nu se poate.E doar un coșmar, asta trebuie să fie.

........Sper