Come on! °ᴛᴀᴇᴋᴏᴏᴋ°

6

- Pentru noi, draga Jungkook.

- Cum zici tu.

Dupa o gura din acel vin, Jungkook nu mai lasa paharul din mână.

- Usor Jungkook, nu stiu inca unde stai.

- Tu nu ai casa?

- Desigur ca am.

- Imi place mancarea.

- Am ales-o pe gustul tău.

Baiatul isi ridica privirea si se uita la Taehyung.

- De unde stii atatea despre mine?

- M-am interesat.

- Chang?

- E un prieten bun.

- Auzi, cred ca ajunge. Poti sa pleci acum la prietenii tăi, te poţi distra. Eu ma intorc la viata mea si asta este. Ce zici, facem asa?

- Ai baut prea mult. Eu sunt iubitul tău de acum in colo. Ma vei iubi, vei vedea.

- Eu functionez mai bine cand sunt singur...deci cred ca stii ce ai de facut.

- Sa te duc acasă. Nu trebuia sa te las sa bei, dar daca ma gandesc mai bine....

Taehyung se ridică si il ridica pe Jungkook. Acesta il îndepărta usor si isi luă telefonul de pe masa.

- Credeai ca sunt beat? Hm...nu. Sunt tare la băutură.

- Ma bucur atunci.

Taehyung merse sa plătească masa si Jungkook iesi din restaurant. Se urca in mașină si aştepta.
Cand sa iasa si Taehyung, telefonul său începu sa sune. Acesta răspunse cu zâmbetul pe buze ce il facu pe Jungkook sa isi pună un semn de intrebare.
Acesta nu vorbeste mult si se îndrepta si el spre maşina. Urcă si o porni spre casă.

- Cum nu stiu unde locuiesti, te duc acasă la mine.
Esti sigur ca nu esti beat? Esti rosu la fata.

- Ma doare puţin capul, nu e ceva serios.

In scurt timp aceştia ajung acasa.

- Vreau sa fac un dus repede, tu poţi sa te uiti prin casa daca vrei.

Taehyung isi lasă lucruile pe masă si urca sus. Jungkook începu sa intre in fiecare cameră cotrobăind peste tot.

Vibratia unui telefon il facu pe Jungkook sa caute sursa. Era telefonul lui Taehyung ce vibra. Acesta se îndrepta usor spre el si il deschide. Era un mesaj urmat de cateva inimioare.

- De ce eram sigur?