III

171 13 4
                                    

Am pășit cu o mica reținere peste pragul casei.  Un oftat mi-a scăpat printre buze când am văzut pe măsuța de cafea niște doze de bere răsturnate,  și ceva ce semăna cu resturile din urma unei mese.

         -Ar trebui sa manifești puțin mai mult entuziasm.  Chiar nu ți-a lipsit deloc casa asta? Întreabă Harry lăsând bagajele jos.

        - Nope. răspund luand unul dintre bagaje și încercând sa-l duc sus, pe scări. 

         -Lasă-mă sa te ajut. Îmi lua bagajul din mana și se duse sus.

L-am lăsat pe el sa îmi care lucrurile, care sper ca se afla în camera de oaspeți, iar eu m-am apucat sa mai adun din gunoaiele ce au luat locul ramelor foto și chiar fotoliului. Cine credea ca în doua luni un bărbat poate face atât dezastru?

         -Ti-am lăsat bagajele sus, în camera. Spuse coborând.

Mi-am mai rotit ochii prin camera și brusc parca lucrurile păreau sa capete sens. 

       -Cumva ai dat o mini petrece, la care au venit și băieții?

       -De unde știi? 

       - A... nu e ca și cum Louis doarme lipit de perete intre dulap și ghiveciul cu flori.

       -La naiba. 

Acesta traversa camera și cat ai clipi ajunse lângă Louis, pe care îl scutura puțin pentru a se trezi.

      -Louis, trezește-te în puii mei odată..

      -Mhmm.. . De ce Rachel? Mai vrei o partida?  răspunse Louis cu ochii închiși, dar cu un rânjet imens.

Doamne Tomlison. .. nici nu vreau sa ma gândesc ce ați făcut voi aici sau ce fel de gânduri ai...

Louis cred ca este cea mai perversa și în același timp copilaroasa persoana pe care am întâlnit-o vreodată.  Niciodata nu am putut ști ce urmează sa facă.  Era destul de imprevizibil, dar în același timp și prietenos. Țin minte ca el a fost primul meu prieten din anturajul lui Harry.  Ne-am înțeles bine și mai țin minte ca el chiar a mai venit de cateva ori la mine acasă pentru a ma convinge să-l iert pe Harry, dar evident nu a prea reușit sa treacă de prietenele mele.

      -Louis, dacă îți dau una te culege Mira de la morga. Ii spuse Harry încă încercând să-l trezească.

       -Nu-l lovi... doamne.. . Louis. .. trezirea. Haide.

       -Um... De ce seamănă cu vocea lui Jul? mormăie Louis omorându-mi și mai mult săraca planta. 

       -Pentru ca sunt Jul. Haide Lou... deschide-ți ochii.

Ochii lui Louis s-au deschis după ceva timp și am putut observa ca nu s-a schimbat mai deloc. Înainte de tot ceea ce s-a întâmplat,  vorbea într-una despre nu știu ce schimbări de look, lentile de contact sau chiar operatii. Dar se pare ca s-a răzgândit.

Bratele lui Lou m-au tras într-o îmbrățișare strânsă, de care pot spune ca îmi era chiar dor.

       -Doamne Louis. ..și tu mi-ai lipsit. Am spus razând și strangandu-l și eu în brate. Lou hai sus. Hai ridică-te.  Ii spun bătându-l ușor pe spate la fel cum făceam și înainte.

     -Jul.. cum se face ca ești aici?

     - Umm.. judecătorul a zis ca trebuie sa locuim încă puțin timp împreună, fiindcă are impresia ca lucrurile se vor rezolva.spun lăsând puțin privirea în jos . TU.. tu ce ai mai făcut cu fata aceea?  Spun zâmbind la final. 

      -Nimic, Jul... nimic... nu știu. Am încercat sa vorbesc cu ea, dar mereu apare Noah.

        - Ce treaba are el? Louis. .. dacă e nevoie, îl sechestrez sa ieși la întâlnire cu Zoe. Ii spun zâmbind în semn de  compătimire .

Louis nu o cunoaște chiar atat de mult pe Zoe, dar în ciuda acestui fapt, i s-au aprins călcâiele după ea îngrozitor. Inițial a încercat sa o curteze. Dar părinții ei i l-au sugerat pe Noah, un agent imobiliar destul de renumit. Și cam atât a fost peripeția lui Louis în cele ale dragostei. 

       -Doamne, Jul. Băieții o sa fie încântați când o sa audă.  Acum ii sun.

        -Louis... ce zici dacă ați veni diseară?  Momentan mai trebuie sa aranjez unele lucruri.

         -Fie. Apropo.Baietii au iubite. spuse Louis razând ușor amar la final.

         -De abia aștept sa aflu  mai multe diseară. Dar acum... Louis Tomlison... dacă nu ai chef sa împingi canapelele sau sa dai cu matura,  te-aș ruga sa pleci.

        -Da, sa trăiți.  Acum am plecat.

Am chicotit ușor când l-am văzut pe Louis făcând săriturile specifice lui, de fiecare data când e fericit.

      -Mi-a fost dor de rasul tău, Jul...

After LoveUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum