AVENTURI CU FELIX

PLEC? ASTA E PEDEAPSA?

Betty povestește.
Buna! Ma numesc Betty Jefferson si am 16 ani. Sunt roscata cu ochi de un albastru deschid. Locuiesc in Anglia cu mama si tata. Frati sau surori nu am...si nici nu imi trebuie. Părinții mei sunt deja ocupanți cu mine. Numai si numai certuri cu părinții apoi ca fiecare cearta se încheie cu o morala si alte chestii ce nu tin de mine. Nu sunt timidă...din contra sunt mai rebelă decat credeti. Scoala nu e punctul meu forte asa ca impreuna cu Mary, cea mai buna prietena a mea, mergem undeva unde e mult mai distractiv. Ori mergem pe plaja si ne jucam in apa sau ori in parcul de distractii... Mda...viata mea e oarecum perfecta....pana cand...

-Betty Jefferson! Cine te crezi sa lipesti pioneze pe scaunul dirigintelui tau?

-Ce e mama? A fost amuzant! Toata clasa a ras! Nu mai fi asa penibila. spun punandu-mi niste suc intr-un pahar.

-De data asta ai intrecut orice masura! spune tata nervos.

-Ce? Imi luați din nou telefonul? Ma inchideti in camera? Sau ori nu ma mai lasati sa o vad pe Mary? Sunt pregătită pentru orice. spun intorcandu-le spatele si mergând către camera mea.

-Betty! Nu am terminat de vorbit! tipa mama la mine.

-Ce pacat...eu da. Zic continuandu-mi drumul.

Intru in camera si incui usa. Camera mea e un dezastru dar imi place mult cum arata...mai ales ca e negru cu mov. Cea mai frumoasa combinație de culori. Ma trantesc in pat si imi iau telefonul si o sun pe Mary.

-Spune ce ai de zis Betty. Nu am voie sa vorbesc cu tine...au aflat ai mei ca te-am ajutat.

-Nu te mai prosti...Iesim undeva?

-Esti nebună? Daca ma prind nush ce o sa imi faca...

- Nu o sa te prinda. Ii spui ca pleci si tu sa te intalneste cu un coleg sa ii dai temele si vi la locul nostru.

-Tu nu inteleg ca nu am voie sa ies din casa? O luna de zile...

- Pai si scoala si vacanta...e pe aproape. Ce faci? Sunt nebuni? Sa nu imi spui tu ca nu te mai lasă nici la scoala...ai cei mai buni parinti.

-Pe naiba. Ma duc si ma aduc ei...de parca mai sunt un copil de 5 ani... Iar vacanta cred ca o luna stau acasa cu burta pe carte...Il aud pe tata. Trebuie sa închid. Pa si ai grija! Te iubesc soro!

-Si eu! Si tu ai grija! Fi imprevizibila.

Apoi închid. Mai stau putin tolanita in pat si decid sa ma duc afara. Bag capul pe usa sa vad daca ma vede cineva si alerg încet pana la usa de la intrare. Dar inainte sa deschid tata ma vede.

-Unde crezi ca te duci? Crezi ca ai scăpat asa...cu una cu doua?

Imi dau ochii peste cap apoi ma întorc cu fata la el si ii spun:

-Pai nu asa trebuia?

-Nu mai comenta la mine! Altfel de zbor pe fereastra.

-Pai ști cum se spune...puii trebuie sa invete sa zboare la un moment dat nu?

Pe usa isi face aparitia mama. Si adauga si ea:

-Asa e. Si puiul asta va zbura pana in Germania. La Matusa ta.

-Stai ce? zic făcând ochii mari din cauza șocului.

-Eu si mama ta ne-am hotărât sa te duci si sa stai o vreme pe acolo. Cine stie? Poate matușa Olivia îți va baga mintile in cap.

-Nici gând! Nu ma duc eu acolo...nu puteți sa imi faceti asta! Ma iubiți prea mult.

-Si tocmai deaia te trimitem acolo...o mai ajuti si tu cu acea crescătorie de cai.

-Dar are ajutoare....se descurca.

-Si crezi ca doi baietani vor reusi sa faca fata la cati cai are ea. Plus ca mătușa ta nu mai are aceeasi putere ca inainte...are si ea 45 de ani si a avut si un accident si are probleme cu piciorul drept. Deci ai grija cum te vei comporta. Maine dimineata la ora 9 pleci. spune mama foarte hotarata.

- Nici gând! VA URASC! Va urăsc din tot sufletul! zic indreptandu-ma super nervoasă către camera mea apoi trantesc usa.

Ma așez in pat, cu fata intre palme si încep sa daram  tot. Dărâm tot ce se afla pe birou cu o simpla miscare. Pernele le arunc pe jos la fel si pătura. Rămân singura in mijlocul patului strangandu-mi pumnii. De ce imi fac asta? Stiu ca nu imi place acolo... Am mai fost si in fiecare noapte plangeam spunând ca vreau acasa. O bataie se aude in usa. Nu ridic privirea pentru ca stiu ca era mama...

-Nu îți faci bagajele?

-Am spus ca nu merg acolo!

-Deja ti-am luat biletele de avion.

-A deci ma mai trimiteti si singura...

-Stai calma ca nu ai unde sa fugi. La aeroport te va aștepta unul din baieti. Am vorbit cu Olivia mai devreme.

-A deci ma trimiteti acolo...dar inainte de asta ma ia un necunoscut?

-Mătușă Olivia are incredere in el.

-Dar eu nu. Si oricum nu merg.

-Ba o sa mergi! spune luand valiza de pe dulap si punandu-mi hainele in el si 3 perechi de tenisi ținând cont ca e vara.

Oricum vacanta e pe aproape...deci nu inteleg ce vor de la mine.

-Cat timp voi sta acolo? O saptamana sau poate doua?

-Doua luni. Dupa te intorci ca sa mai inveti...

-DOUA LUNI??? nu stau atât de mult acolo. Imi pierd vacanta de vara...

-Aerul o sa îți faca bine.

-Asta crezi tu...spun in soapta.

O vedeam cum imi impacheteaza hainele...in locul meu le puneam alandala pe acolo si gata sau poate chiar deloc.

-Si asta! Asta rămâne la mine. spune luandu-mi telefonul.

Imi dau ochii peste cap si oftez zgomotos apoi dau cu pumnii in pat.

Dupa câteva minute decid sa ma calmez. Ma duc la baie si imi fac un dus apoi ma imbrac in pijamalele mele negre cu capete de schelet si adorm instant.

Si acesta este primul capitol din aceasta carte. Sper sa va placa si daca da sa o votati si stiti voi...chestii dastea.

Apropo...Betty arata asa:

Iar Mary asa:

Baietii o sa ii vedeți in următorul capitol. Va pwp! ❤❤😍😍💋💋😘