Uneori fericirea nu se exprimă prin cuvinte sau prin vorbe, ci prin fapte. Mă simt fericită atunci când persoanele de lângă mine sunt fericite. Mă simt fericită atunci când știu că i-am făcut pe ceilalți să se simtă bine.
În ultimul timp viața mea a luat o altă întorsătură. Viața mi s-a schimbat în bine. Mi-am atins scopurile și singurul lucru pe care mi-l mai doresc e ca iubitul meu să mă ceară în căsătorie, însă nu-l duce capul.
Mi-am lăsat trecutul și amintirile neplăcute în urmă. Au rămas doar ca o rană în suflet care, cu timpul, va trece. Am trecut prin clipe grele, însă, asta m-a făcut mai puternică și mai matură.
Am trecut de la viața de simplu licean la responsabilitate.
A fost greu dar am avut nevoie doar de omul pe care îl iubesc lângă mine, și brusc totul a devenit mai ușor.
—Bună babygirl, am ajuns, se aude vocea lui Cristian.
—Bună Cristian. Vezi că ți-am pregătit ceva să mănânci, pe masă.
Acesta se furișează prin spatele meu și îmi fură un pupic pe obraz, apoi se așeză lângă mine, pe canapea, în fața cărea e o masă plină cu caiete și cărți.
—Mi-a fost dor de tine.
—Și mie, Cristian. Dar n-am timp acum, am prea mult de învățat pentru bac.
—Bine, spune acesta și oftează apoi merge la masă.
—Te superi degeaba, babyboy.
—Nu m-am supărat.
—Aha, așa sper și eu.
Se aude ușa de la intrare, care scârțâie mereu, și își face apariția prietena mea, Delia.
—Delis! spun și o îmbrățișez.
—Bună, Mara.Cum merge cu învățatul?
—Destul de bine,zic eu.Însă literatura îmi dă dureri de cap.
—Hai să facem o pauză,mai relaxează-te puțin,îmi spune Delia.
—În regulă.
—Aha,deci pentru ea faci pauză,dar pentru mine.Te țin eu minte,domnișoară Munteanu,spune Cristian și vine spre mine,iar eu îl sărut și îl trag lângă noi pe canapea.
—Stai puțin,deja domnișoara Munteanu?întreabă Delis.
—Încă nu,spun uitându-mă la Cristi.
—Nu-i momentul încă,răspunde Cristi.
Îmi schimb starea și îmi vin în cap mii de idei cum că iubitul meu ar putea avea o amantă la muncă, dar apoi îmi revin.
—Nu-i momentul?întreb eu ridicând tonul.După câte am trăit împreună nici acum nu-i momentul?
—Iubito..
—Niciun "iubito",îi spun și merg în dormitor apoi încui ușa.
—Mult noroc cu asta,băiete,îi spune Delia lui Cristian și pleacă.
Okayy, momentul mult asteptat a venit. Am postat și eu primul capitol din volumul 2. Stiu că e scurt și lipsit de inspirație dar promit să scriu capitole mai lungi și mai interesante pe viitor.
Next la 25 de voturi. Haideți că știu că putem 🤪
