Sakura

233 21 3
                                    

Lunile au trecut repede iar luna aprilie a venit, era luna când trebuia sa nasc.
Pe data de 15 aprilie. Afara florile de Sakura au început sa înflorească tot mai multe. Burtica mea era deja foarte vizibila și deranjanta.
Viktor tot își bătea jos ca sunt gras și ca sunt cât o balenă.
Acum eram la spital în salonul meu așteptând.
Ce? Nici eu nu prea știam.
Pur și simplu stăteam în pat și ma uitam pe geam la petalele de Sakura cum cădeau lin din pomii.
Usa salonului sa deschis iar pe ea au întrat Haru cu Beka.
-Neața mami.
-Neta.
-Buna, spune Beka și venise și ma săruta se scurt. Cum te simți?
-Bine......
-Ce e cu tine mami? Nu pari bine.
-Sunt bine, le zâmbesc, dar parca în interiorul meu nu eram bine aveam o presimțire rea, un gol în stomac.
Pe usa a întrat doctorul și ma întrebat dacă sunt pregătit, iar eu am spus ca da. Beka ma sărutat pe frunte și mia spus ca totul o sa fie bine.

Skip time.
Operația a decurs bine, fetita era perfect sănătoasă.
Am decis ca o sa o cheme Sakura. Era atât de micuța și drăguță, avea niște ochi verzi și puțin par blond.
Acum stăteam în pat și o alaptam, după ce am terminat o asistenta mia spus ca am vizitatori
Dupa ce am așezați mai bine în bratele mele pe Sakura, Beka și Haru au întrat încet în camera și ei doi.
Beka a venit încet cu Haru în urmele sale în spre mine.
-Ce drăguță e, spune Beka.
-Vrei sa o ți?
-Pot?
-Sigur.
Am așezați pe Sakura cu grija în bratele acestuia.
-Ce micuța și drăguță e, e atât de fragila, îmi spuse Beka.
Lângă mine venise Haru și ma îmbrățișase strâns.
-Cum te simți mami?
-Putin obosit.
Dupa ce au mai stat cu mine am pusa și pe Sakura în pătuțul ei au plecat.
Păreau am doi bine, dar tot am o presimțire rea.

Dupa externare
Deja sunt acasă de 5 zile, tatul era bine, Sakura era și ea sănătoasă.
Dar un lucru ma îngrijora, Haru era destul de închis în el de când am venit acasă. Nu prea mai vorbea, nu mai cerea nimic, nu mai avea preferințe.
Se comporta ca un animal de companie parca și nu îmi plăcea, acum era seara iar Beka și Sakura tocmai ce sau culcat.
Aveam de gând sa merg sa vorbesc cu el, nu puteam lasă totul asa.
Am ieșit încet din camera și am mers la el în camera, când am ajuns în dreptul uși am văzut ca lumina era aprinsa. Am deschis ușa și am întrat, când am întrat Haru stătea la birou și se juca pe calculator.
-Haru.
-Da mama?
-Ce sa întâmplat cu tine? De ce te comporți asa?
-Cum?
-Haru dacă sa întâmplat ceva, poți sa îmi spui.
-Nu sa întâmplat nimic.
-Nu ma poți minți asa ușor.
-Nu e nimic.
-Haru.
-Offf bine, ma deranjează ca tot cu Sakura stați, pe mine nu ma mai băgați în seama.
Deși avea 6 ani era foarte matur.
Am mers și lam luat în brate.
-Of, of puiuțul meu, o sa îți dau și ție atenție dar trebuie sa înțelegi ca și de Sakura trebuie sa am grija.
-Bine.
Lam luat strâns în brate.
-Maine vrei sa mergem în parc?
-Și Sakura?
-O lasăm cu taică-tu.
-Bine.
-Acum la culcare.
-Bine, acesta sa pus în pat și lam învelit apoi lam sărutat pe frunte.
Am strâns becul la el în camera și am mers în camera mea și mam pus în pat lângă Beka și Sakura apoi mam culcat.

Legătura dragostei rupteUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum