Tu imi aprinzi si-mi stingi luna cand vrei.

De ce iti pasa tie asa de mult ?

Nu stiu cum am ajuns acasa dupa noaptea trecuta, dar stiu ca m-am ales cu  o greata si o durere de cap care n-avea sa treaca prea repede. M-am trezit in jur de ora 15;20 , imbracata in aceleasi haine ca aseara, dormind pe canapeaua din sufragerie. Mi-am cautat panicata geanta, telefonul s cheile de la masina pe care cu siguranta trebuie sa o recuperez din parcarea localului . M-am dat cu groaza jos de pe canapea pentru a merge sa imi fac un dus sa-mi mai revin . N-aveam sa mai pun alcool in gura o buna perioada de timp .

Dupa ce m-am spalat , am mancat o salata si am reusit sa fac sa mai arat si eu a om, am hotarat sa merg sa-mi recuperez masina. Avem ceva de mers pe jos insa aerul rece de-afara imi prinde bine. Pe drum m-am tot gandit la ce mi-a spus Andrew aseara. Mi se pare deplasata total situatia pentru ca pe Nicholas l-am vazut toata seara butonand telefonul iar dupa expresia fetei parea ca vorbeste cu cineva important si ii cam face placere. Trebuia sa ma hotorasc astazi daca am sa port o discutie pe tema asta cu Nicholas sau nu. Ceva era la mijloc si nu-mi place sa mi se ascunda secrete.

Dupa ce mi-am recuperat masina am mers sa ma plimb putin prin mall. Aveam nevoie de cateva produse pentru casa, proviziile din frigider erau pe terminate asa ca daca tot am iesit din casa macar sa rezolv mai multe lucruri odata. M-am tot invartit prin magazine pana pe la 20;00 . Nici nu mi-am dat seama cand trecuse timpul asa rapid. Pe cand terminasem de pus sacosele pline in masina am auzit un claxon puternic . Mi-am intors capul si tot ce-am vazut a fost o masina neagra al carui sofer era greu de observat. Sunetul venea din directia respectiva si stiam ca pe mine incerca sa ma faca atenta. Am abandonat cosul de cumparaturi la locul lui si m-am indreptat nervoasa catre masina. Cand am ajuns in dreptul geamului lateral am vazut ca acesta era lasat jos.

-Domnisora Khelani, pana si parcarea complexului v-ati atribuit-o ?

Era Andrew. Omul asta chiar incearca sa-mi puna nervii la pamant. Raman calma si pe pozitii sa ii dau un raspuns pe masura insa imi aduc aminte ca peste 2 zile aveam sa negociez cu el asa ca nu puteam pierde teren. Stiu ca viata de companie reprezinta ceva iar cea de-acasa altceva insa omul asta era pornit pe mine cu mult inainte sa ma cunoasca.

-Domnule Moore, imi pare nespus de rau ca v-am blocat accesul.

Bineinteles ca nu-mi parea rau insa trebuia sa ma pun bine cu el.

-Sa renuntam la formalitati, imi spune. Maya, daca nu te grabesti as vrea sa stam putin la o cafea.  Vreau sa discutam niste lucruri importante.

Incerc sa imi aduc fata de la pamant. Aseara ma ameninta si azi ma invita la cafea. Ce urmareste omul asta?

-Domnule Moore, e tarziu si..

-Andrew, ma corecteaza. Am stabilit ca renuntam la formalitati.

-Andrew, n-as vrea sa iti refuz invitatia dar e tarziu deja, sunt plecata de cateva ore bune de-acasa si n-am o stare buna.

-Inteleg, insa sunt lucruri serioase de discutat. Nu te retin mult.

Am acceptat. Voiam sa aflu despre ce era vorba . Andrew Moore ma invita la cafea, interesant.

Ce e putin straniu e faptul ca nici azi, Nicholas nu m-a cautat deloc. Probabil ca n-a fost o decizie buna referitoare la impacare.

Am plecat cu Andrew catre o cafenea din incinta mall-ului . Ne-am asezat la o masa putin mai retrasa si ne-am comandat fiecare cate o cafea si  o apa plata. Comanda ne-a venit destul de repede . In tot timpul asta niciunul dintre noi nu a zis nimic, Andrew s-a scuzat cum ca avea nevoie sa de 5 minute sa raspunda urgent la niste mail-uri importante. Am zambit doar si i-am zis ca e in regula. Cand a terminat l-am vazut mai incordat si dinstant fata de cum era cand am ajuns.