Oops! This image does not follow our content guidelines. To continue publishing, please remove it or upload a different image.
cred că am început să înțeleg de ce avem nevoie de limite. de orice chiar orice chiar un cuvânt doar ca să acopere distanța
dintre noi și stele.
cred că am început să înțeleg de ce nu putem atinge cerul chiar dacă știm că e al nostru.
cred că am început să înțeleg de ce nu trebuie să cuprindem infinitul, să-l disecăm de sens așa cum ne disecăm mintea de gânduri la 4am. pentru că atunci când ne apropiem observăm că el nu ne atinge cum am vrea, nu ne vorbește cum am vrea, poate nici nu există poate poate poate pentru că noi nu atingem cum am vrea, nu vorbim cum am vrea, și în (in)existența noastră câteodată nu mai deosebim viul de mort de noi.
cred c-am înțeles în sfârșit că dacă aș fi ocean aș deveni haosul de care părinții mei mi-au spus să-mi fie teamă, de care prietenii mei fugeau râzând, de care eu mă apropiam cu pași tăcuți și-l rugam să-mi spună o poveste.
Oops! This image does not follow our content guidelines. To continue publishing, please remove it or upload a different image.
