-O ultimă lacrimă-

46 4 0
                                    

Partea 1 -Destăinuiri

Am simțit cum ceva cald îmi apasă tâmplele ,iar în acel moment am privit acel chip de înger ce își dezlipea buzele de pe fruntea mea .

-Katherine..ohh..Katherine.

Anomalia mă privea atât de trist și inima mea ,săraca se zbătea să nu se rupă pe din două.

-Ce s-a întâmplat ?

-Ai leșinat *bâjbâie * Ai picat în subsol .Credeam că ți-ai rupt piciorul și mâna..iar capul îți era crestat. *înghite în sec * Iartă-mă !

-Pentru ce?

-Că nu am avut grijă de tine și te-am speriat..

-Oh..

-Katherine.

-Mhm.

-Nu mă vei părăsi nu ?

Vocea lui m-a făcut să tresalt . Mi-am amintit tot .Mama mea întinsă cu un cearșaf alb pe cap ,doctorul și fiul său ,asistența socială care dorea să mă arunce într-o casă de copii.Și fuga mea continuă de viață,în care l-am întâlnit pe tăntălăul ce stă fix în fața mea .

- Ăm.. Tu ,adică..

-Dimitri .

-Dimitri..

Numele lui îmi făcea tot corpul să vibreze accentul lui ciudat mă inunda cu căldură ce nu am idee de unde provenea . Mă simțeam atât de

...de .. Nu știu ,dar mă simțeam.

S-a apropiat de mine.

-Da ,Katherine ?

-Nu știu.

S-a îndepărtat puțin și a râs ,pe fața lui apărând  două gropițe mici ,era adorabil.

-Ești o proastă ,ști asta ?

-Hei !

-Glumeam.

Chicotește și îmi depune un sărut pe frunte.

-Culcă-te !

-Dar nu-mi e somn.

Scânțește și mă privește amenintător.

-Ești obosită.

-Nu sunt.

Exceptând faptu că simțeam că mă rup de la jumate ,da eram ok ..

-Dacă nu..

Nu știam ce vrea să zică ,dar automat mi-am pus cearșafu pe față.

-Bine.

-Plec puțin .Dormi.

De multe ori e atât de enervant ,și nici măcar nu știu de ce am atâta încredere în el .De cât îl știu ? De nici două zile.A,perfect .Buhu fug în pădure și ajung să ..Să ce? Mă doare capu ca dracu! Aș vrea ca mama să fie aici ,cu bandajele ei handicapate și supa cu gust de rahat .Dar ... Ea e moartă ! Doare atât de tare când spun asta .De multe ori aș vrea să mor ,numai pentru a o mai vedea . Măcar pentru o secundă.

Dimitri intră în cameră.

-Ți-am spus să dormi !

-Nu urla la mine ,nu sunt o cârpă și nici buton automat de oprire da ?!

Își dă ochii peste cap .

-Fato îmi vine să te strâng de gât !

-O ,da după ce că mi se fut neuronii de la atâta durere vrei sã mor și sufocată ..

KatherineUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum