Pisica mea și-a rupt piciorul
și eu am mințit; Praga, nu Moscova!
acum se târăște încet
și mi-e așa milă de ea
încât mai vărs o lacrimă din când în când
Pe fundul celei mai adânci sticle de alcool
când sunt pe plajă
Uneori, mai simt că mor
și atunci deschid telefonul și sun aiurea
De obicei nimeni nu-mi răspunde și e bine.
fumam azi o țigară lângă un târg de cărți
Am fumat-o și pe a doua
Apoi am intrat
Și mi-am recucerit sufletul.
Îmi vine să plâng mereu
Nu înțeleg nimic
Încă trăiesc totuși
Chiar de pun existența sub semn de întrebare.
CITEȘTI
Despre iubire și alte depresii
Poetrypentru că toată viața, doar asta am știut să fac; m-am complăcut în cele mai mizerabile caractere pe care sufletul uman le-a putut concepe, bucurându-mă de bucuria lor și acceptând umil durerea și suferința pe care mi le provocau, ei sau alții; nu s...
