O ultimă dorință l Hyunlix l Discontinued

9.

Hyunjin fu nevoit sa explice fiecare lucru pe care a fost nevoit sa-l traiasca. Cum era tinut nemancat si mai ales cum de Jaehyun a reusit sa-l faca sa numai poata sa mearga. Dar, o intrebare il tot macina pe blond.
"Totusi, e ceva ce nu mi-ai povestit?" Blondul se ridica si incepe sa-i faca un ceai cald pentru a-l incalzii in timp ce asteapta raspunsul baiatului.
Hyunjin ofteaza. Lui Felix chiar nu-i scapa nimic.
"Avand in vedere ca eram tinut mai mult in casa cand eram mic nu am avut cine stie ce copilarie.." Venea momentul cand se temea cel mai rau, parca frica punea usor stapanire pe el.
"Si...?" Blondul ii inmaneaza ceaiul din care tanarul ia o gura, multumit ca era atat de cald pe cat era nevoie.
"Si...pai..dupa lucrurile pe care le stiu despre asta, cred am littlespace" Zice destul de rapid ultima parte sperand ca baiatul nu isi va schimba parerea despre el.
"Stiam, asta am vrut sa aud" Ia rapid bagajul din care scoate niste pijamale cu personaje din desene animate care erau putin mari avand in vedere obiceiul movaliului de a se imbraca cu haine mai largi, care, probabil, e dobandit din perioada in care era tinut doar in haine de genul. Hyunjin se uita la el surprins.
"Cum nai--" Nu-si poate termina propozitia ca ii este aruncat in fata un ursulet de plus.
"Te-am vazut la spital pe camere cum te jucai cu tot ce gaseai" Hyunjin se incrunta. Omul asta deja devine dubios.
"Dupa ce ca m-ai privit cand dormeam acum aflu ca ma priveai si pe camere?" Se uita la el nervos.
Felix il priveste inapoi zambind inocent iar apoi gestul de mai devreme ii este intors si primeste un mare plus in cap de la care se incrunta si aborda o privire jucausa.
"Hei! Doar imi fac datoria!" Arunca inapoi plusul chicotind.
"Am nevoie de intimitate! Daca ma schimbam? Ai fi vazut tot!" Sii, usor usor, a inceput o bataie cu acel plus ,care saracul daca ar fi trait mai mult ca sigur deja ar fi mort de ametit.
"Am vazut si aia" Zice incet iar apoi alt zambet inocent ii apare pe chip. Hyunjin imediat il asalteaza, gadilandu-l.
"Gl--glumeaaam!" Zice printre rasete reusind sa-l dea de pe el datorita lipsei de forta a micutul. Imediat rolulile sunt schimbate acum el fiind cel de sub blond care radea cu pofta.
"Hy-hyung gata" Camera fu umpluta de rasetele movaliului. Blondul il lasa zambind si ii ciufuleste parul.
"Imi place sa te vad fericit..trebuie sa zambesti mai des, pustiule" Hyunjin zambeste scurt asezandu-se mai comod si invelindu-se mai bine. O intrebare il tot macina pe blond.
"Auzi..tu ai cu parul cret?" Blondul se uita insistent la parul sau. Ii adora atat culoarea parului cat si faptul ca era perfect carliontat. Ar face orice sa aibe parul ca al lui.
"Da dar mereu mi-a fost indreptat de tata..nu-i placea si am avut o perioada incat intreg parul imi era practic ars" Isi aminteste de acele momente si ofteaza. A fost atat de schimbat de acel om..
"Ai un par superb, e un prost ca a vrut sa ti-l indrepte" Il bate pe umar incurajator incercand sa uite chipul acelui om.
"Nu stiu ce sa zic despre asta. Cred ca doar s-a regenerat mai frumos. Oricum nu-mi sta deloc bine" Hyunjin ia plusul cu care cei doi se batusera si il tine in brate. Numai tinuse o jucarie in brate de mult timp si chiar ii era dor de copilaria pe care oricum o ratase.
"Iti sta superb. Arati adorabil cu acei carlionti iar faptul ca ai parul si mov te face si mai adorabil" Nu-si daduse seama dar gandise cu voce tare. Baiatul zambeste la afirmatia celui din fata sa.
"Oricum, acel om nu iti e tata ok? Nu a putut sa-ti ofere ceea ce un tata ofera. Nu merita titlul asta." Hyunjin aproba, nici el nu stia de ce inca il numea tata. Poate era normal..poate trebuia sa-l urasca dar tot tatal lui ramane. Nu-l va ierta niciodata si in niciun caz nu va uita cati ani din viata a pierdut din vina lui, dar chiar ii e mila ca a ajuns sa faca acele lucruri si ca a sfarsit asa.         Nu stia de ce..poate inca e prea mic mental vorbind ca sa constientizeze toate lucrurile prin care a trecut. Tatal lui e acel om si ii simte lipsa..nu a barbatului care i-a nenorocit corpul si sanatatea psihica, ci acea figura de tata model care si-ar da si viata pentru propiul fiu.

Isi dorea doar un tata care sa-l iubeasca..nu unul care-l abuze pana la lesin.

Ok, capitolul asta chiar mi-a iesit cam sec. L-am tot invartit, recitit si rescris incat chiar nu stiu ce sa-i mai fac.