O familie necunoscută

11

Atenția mi se îndreaptă din nou spre profesoara ce tocmai se oprise în fața bănci noastre.

- Aveți nevoie de ajutor sau aveți  nelămuriri?

Întreabă aceasta afișând un zâmbet prietenesc celor 3

M.S: Nu, ne descurcăm.

Spune My So uitându-se pe rând la cei 2 băieți.

Sg: De fapt, eu aș vrea să mă mut în altă grupă.

Spune Suga zâmbindu-i fetei întorcându-și capul spre profesoara din fața lor.

- In regulă, poți să te muți la o echipă cu 2 membri.

Spune profesoara uitându-se prin clasă în căutarea unui loc disponibil.

Eu doar mă uit nepăsătoare la Suga ce merge în spre altă echipă pentru că oricum nu îmi păsa. Însă atunci Jin ma trădat pentru prima dată.

Jin: Și eu aș vrea să merg în altă echipă.

Spune brusc Jin făcându-mă să mă ridic de pe scaun și să îl privesc serioasă.

M.S: Jiniaa!

Țip eu bosunflată la el bătând din picioare.

Jin: Scuze My So dar măcar așa îți vei putea face singură proiectul.

Spune Jin cu puțină părere de rău strângându-și lucrurile mergând spre altă echipă.

Profesoara se uită scurt în clasă după care mă privește entuziasmată.

- Se pare că nu mai sunt colegi disponibili, dar poți face echipă cu mine.

Spune domnișoara zâmbind timp în care fata se uită și ea prin clasă în căutarea unei echipe.

M.S: Nu, e în regulă...

Spun supărată încercând să îmi dau seama ce se întâmplă cu băieții.

Sunetul soneriei se aude brusc amintindu-mi că următoarea oră o avem cu acea scorpie bună de nimic asta făcându-mă să îmi strâng lucrurile pentru a chiuli dar sunt oprită de către Jin ce îmi ia rapid ghiozdanul din mână și îl duce înapoi în bancă.

Eu doar privesc plictisită gestul băiatului, dau din umeri în semn de nepăsare și ies din clasă.

Oricum nu îmi place acel ghiozdan

Mă gândesc eu înaintând pe coridor dar mă opresc brusc atunci când îmi amintesc că telefonul meu este în ghiozdan.

În următorul moment eram în clasă grăbindu-mă să găsesc telefonul ca să mai pot chiuli dar se dovedește a fi prea târziu.

Acea femeie îmbrăcată permanent într-un negru sinistru tocmai intrase.

M.S: Aa, perfect a venit moarta.

Spun parcă doar pentru mine așezându-mă înapoi scoțând fizica pe bancă.

Ea doar face prezența moment în care ajunge la mine și se ridică de pe scaun apropiindu-se ușor.

- Ridicăte în picioare!

Spune serioasă femeia ce se apropie de banca fetei luându-i caietul.

- Ai vreo lecție?

M.S: Nu...

- Nota 2, ia loc.

Spune simplu îndreptându-se spre catedră peste 5 minute chemându-mă din nou.

- Ști să faci problema asta?

Spune arătând în spre problema lungă cât jumătate de tablă.

M.S: E prea grea...

Spun strâmbându-mă la tablă deoarece nu înțelegeam ce se cerea.

- Nota 2, la loc.

Spune simplu profesoara deschizând catalogul la pagina mea.

M.S: Ce? De ce? E prea grea... nu am cum să știu să o fac.

Spun revoltată doamna doar privindu-mă în scârbă.

- Dacă veneai la ore știai.

M.S: Da, sigur...

Mormăi eu întorcându-mă în bancă petrecându-mi restul orei uitându-mă urât la profesoară.

M.S: Treaba asta nu va rămâne așa, să vezi ce îți fac eu ție.

Spun total nervoasă pe comportamentul nedrept al profesoarei, o idee sclipindu-mi în minte.

___________💔____________

Sad