Capitolul 2

956 51 7
                                    

<<<Postul de secretară>>

Reuşesc să găsesc telefonul şi strâmb din nas acum având un miros ciudat. Îmi extrag un pachet de şervețele şi încep să îl şterg înghițând în sec dezgustată de mirosul înțepător.

-"Acum nu mai eşti arțăgoasă" îmi arunc privirea spre taxiul ce tocmai o luase din loc trecând pe lângă mine el fiind amuzat la culme pe sema mea. Mă încrunt şi îi scot limba ,ca o şcolăriță ,care era din duşmănie dar rămân blocată când roata taxilui trece exact peste balta mirositoare udându-mă din cap până în picioare.
Am sărit în sus şi am început să mă scutur scârbită de duhoarea  care tocmai cred că se simțea de la colțul străzii.

-"Al naibi să fii tu" eram exagerat de nervoasă şi gesticulam încruntată spre taxiul ce nu ve mai vedea.
-"Perfect pe lângă că arât în halul acesta o să fac târziu şi la interviu" zic imediat după ce observ ceasul de la mână indicând ora 9:00. Spre fericirea mea văd un taxi ce se apropire şi se opreşte lângă mine

-"Aici vă rog" îi întind o bucățică de hârtie iar şoferul strâmbă din nas probabil din cauza mirosului dar nu spune nimic şi pleacă.
Telefonul funcționa spre surprinderea mea aşa că formez numărul de telefon al prietenei mele
-"Hei Anny sa întâmplat o grozăvie. Am nevoie de schimbul tău de la muncă. Sunt în drum spre tine"  îi spun repede şi observ cum şoferul mă priveşte destul de amuzat. Oh perfect acum toți râd pe seama mea.

-"Da da sigur te aştept la bar" zicând acestea închide telefonul şi eu oftez. Din cauza idiotului o să întârzii sunt sigură şi mirosul din păr nu am cum să îl ascund orice aş face dar nu am timp să merg acasă să fac duş şi să mă schimb aşa că trebuie să improvizez.

Cobor repede din taxiu zicând şoferului să aştepte, iau schimburile şi alerg spre baie într-o înghesuială de nedescris unde m-am lovit de 5 ori. Mă privesc în oglindă după ce mi-am spălat părul şi am încercat să retuşez machiajul care era întins  pe fată. Eram mai ceva decât un clown dar reuşisem să mă aranjez câtuşi decât sperând că vântul îmi va usca câtuşi decât părul pe drum.
Fără să mai stau să o salut pe Anny am fugit iar spre taxiu şi am țipat puțin la şofer să se grăbească. Privind ecranul telefonului recapitulând puțin ceea ce voi spune la interviu obsev eticheta rochiței şi îmi dau seama că o luasem pe dos-"Oh grozav, mai rău de atât astăzi nu îmi poate merge" privesc oglinda unde se vedea puțin din chipul şoferului şi remarcând că e atent la drum îmi ridic puțin fundul de pe banchetă şi ridic rochia în sus pe mâini acum fiind doar în lenjeria intimă. O sucesc cum trebuia să fie de la bun început şi când să mi-o pun pe cap bag de seamă că şoferul mă pândea prin oglindă.
-"Hei dacă te mai uiți mult îti dau una de nu te vezi!" îi arunc vorbele şi îmi pun repede rochia pe mine el ridicând mâinile în sus privind iar strada.
Îi arunc bani în față nesimțitului şi cobor din taxiu trântind portiera cât am putut de tare ca apoi să alerg pe treptele de duceau spre clădirea unde aveam interviul. Observ clădirea impunătoare fiind toată din geamuri şi îmi  venea durerea de cap numai privind-o. Împing uşile mari de la intrare şi aproape mă arunc peste tijgheaua tipei perfecte ce stătea la reception.

-"Sunt aici pentru interviu" îi spun gâfâind încercând să îi arăt unul dintre zâmbetele mele.

-"Etajul 4" îmi aruncă cuvintele în față, mai avea puțin şi sigur mă şi scuipa dar spre fericirea mea nu a făcuto. Mă filează din cap până în picioare şi strâmbând din nas îşi duce privirea spre calculator ca şi cum eu aş fi devenit invizibilă. Oftez dând ochi peste cap şi merg spre lift unde apăs pe buton şi aştept să vină. Întru în lift, imediat ce a ajuns şi când aproape se închid uşile o mână îl opreşte.

-"Scuză-mă!" aud vocea care îmi era destul de familiară iar când îmi duc privirea spre corpul persoanei ce tocmai intra-se în lift rămân fără cuvinte şi fac pentru a nu ştiu câta oară ochii cât cepele de uimire

-"Tu?" spun ducând un deget spre el -"Tu!" mai spun odată agitând degetul în aer

-"Eu?" spune amuzându-se iar pe seama mea în timp ce îşi duce un deget spre piept  arătând spre el

-"Ah nu te preface că nu îți aduci aminte de mine!"  adaug cu nervi întinşi la maxim de acest arogant ce spre marea mea dezamagire e chiar aici

-"Ar trebui?" Nu pot să nu văd zâmbetul ironic şi batjocoritor din colțul gurii. Probabil doar credea că şi-a găsit pe cineva de care să facă puțină caterincă

Înainte ca măcar să îi pot spune ceva uşile liftului se deschid şi el părăseşte cei 4 pereți de metal fluierând. Mi-am încleştat pumni fiind gata să îi dau vreo replică dar apoi mi-am dat seama că nu are rost să îmi pierd timpul cu un astfel de personaj

Ajung în dreptul biroului unde o tipă brunețică toată îmbrăcată impecabil vorbea cu o alta roşcată la fel de bine aranjată. Toate păreau scaose din reviste care mai de care mai dichisite.

-"OH postul de secretară este liber, astăzi trebuie să aleg una dintre fete. Doamne am văzut câteva dintre cv-urile trimise prin email trebuia să le vezi țărancele ce vor să fie fete de oraş. Nu vor avea niciodată locul acesta este doar de fațadă tot interviul " mă încrunt când aud vorbele spuse de brunetă şi îmi venea să îi arunc cu ceva în cap dar respir încercând să îmi mențin calmul şi dându-mi părul pe spate cu un gest de mână mă apropii de cele două

-"Sunt aici pentru interviu." spun fiind exasperată să repet iar fraza şi observ cum bruneta mă ținteşte cu privirea. Aveam senzația că mă va mânca dintr-un moment în altul şi devenea stresant să mă aflu sub ochii ei

-"Da sigur. Răspunde întrebărilor ce sunt aici !" îmi aruncă o foaie şi un pix în mână şi se întoarce la convorbirea de mai devreme. Oftez şi fac cum spune  mă aşez la o masă şi încep să răspund întrebărilor tipice a unui interviu doar că mă aşteptam să vorbesc cu cineva nu să scriu. Dupa ce am terminat mă întorc la brunetă şi aştept să spună ceva dându-i foaia înapoi.

-"Poți pleca te vom contacta noi dacă locul este al tău." îmi face semn cu mâna să plec acest lucru punându-mi capac. Ce doar atât??? Îmi venea să o zdrobesc în picioare dar evident mi-am menținunt calmul şi zâmbind-ui forțat m-am întors pe călcâie şi am plecat.

Ieşind afara înspir de câteva ori aerul cald de vară şi oftez lung. Eram conştientă că pot spune adio vieții mele de aici.  Nu aveam nici o şansă să fiu angajată într-un loc ca acesta, nu când la interviu m-am prezentat cu o rochiță de gimnastică împreună cu nişte adidaşi, totul din vina dobitocului de dimineață.

Ore mai târziu eram acasă pe terasă împreună cu prietenele mele şi făceam cu rândul în fața leptopului aşteptând un email  dar degeaba

-"Fetelor viața mea tocmai a luat sfârşit. Dacă merg acasă după o saptămână cel mult trebuie să veniți la înmormântarea mea." mă prefac că bocesc mai ceva ca o văduvă ele începând să râdă

-"Eh lasă că îți vom cumpăra multe flori." râde pe seama mea Sam eu lovind-o în glumă pe umăr

-"Nu serios, sunt terminată. Idiotul acela mi-a distrus viața perfectă aici cu voi." îmi pun mâinile în sân şi mă bonsuflu exact ca un copil ce tocmai ii fusese luată acadeaua

-"Eh haide Mina nu e chiar aşa rău" adaugă Anny încercând să mă încurajeze dar tace imediat ce eu o fulger cu privirea. Toată scena noastră de actorie fiind întreruptă de sunetul unei email. O deschid repede şi încep să țip de bucurie când am văzut  că locul de secretară era în mâinile mele. Nu îmi venea să cred că tocmai mi-am găsit un loc de muncă. Încep să fac  nişte mişcări caraghioase de dans şi fetele râdeau în hohote pe seama mea. Până la urmă nu a fost o zi aşa de rea.

Du-te, Vino (FINALIZATA)Where stories live. Discover now