Undeva departe,
La cumpăna dintre cer și pământ
Unde viața și moartea se sărută pe ascuns,
Există un far a cărui lumina trece de neant
E mereu acolo pentru suflete ca al meu.
Ca-ntr-o tragedie, a fost răpus.Plutesc cu a mea luntre în oceanul pustiu,
Și ușor cobor în adâncurile temute.
Nu realizez decât după ce-i prea târziu:
Găndurile îmi fac barca să se scufunde.La propriu și la figurat,
M-am înecat.
Valurile s-au răzbit de pieptul meu întins
Pe nisipul auriu,
Lângă farul căutat,
Naivă am fost să cred că sunt
Cu-n pas mai aproape de paradis.Lumina ce odinioară-mi ținea speranța vie
A devenit acum
O banală amintire
Farul nu mă mai ghidează prin întunericul nemărginit,
Ci doar mă aduce mai aproape de sfârșit.
CITEȘTI
Rătăcind în nemurire
Poetry~ un aberant volum de poezii ~ Trăim, dar nu pentru mult timp. Suntem întemnițați de univers la o viață trecătoare... Dar știți ce rămâne? Poezia. La fel că orice altă formă de artă, poezia este nemuritoare. Acest volum conține nu doar ide...