Titlul:
Titlul nu este lipsit de originalitate. Se observă direct din start metafora. Fierul, în general, este un minereu monoton, iar, îmbinat cu un ,,cântec" (care este orice, dar nu monoton), îmi pare că ascunde o poveste destul de ,,puternică". Sunt curioasă în ce fel ce se va lega de conținut și descriere.
Coperta:
Coperta arată foarte bine. Aspectul craniului îi dă un aer... metalic, să-l pot numi așa, de unde deja văd legătura cu titlul. În trandafirii roșii constă un puternic impact (de obicei așa se întâmplă). De asemenea, coperta arată bine și din punct de vedere cromatic. Auriul și nuanțele de albastru se potrivesc, intrând într-un fel de ,,antiteză". Și observ și nuanțe de roșu, pe care am să le leg de trandafiri sau de lacrimile sângerii din ochiul craniului.
Descrierea:
Îmi place citatul cu care începi. Apreciez, evident, și faptul că nu l-am mai întâlnit.
Deși este foarte lungă, lucru pe care nu-l recomand niciodată, este foarte bine structurată. Metaforele sunt la ele acasă, observ. Ai prezentat protagonista lucrării tale într-un mod unic. Totuși, am ceva de zis. Ai tendința să creezi propoziții lungi. Această problemă este des întâlnită; toți o avem, la un moment dat. Însă, dacă ai parte de un cititor mai neatent sau care nu are răbdare, e posibil să îl încurci puțin. Dar văd că reușești să echilibrezi acest lucru.
Conținutul:
Arată foarte bine. Primul capitol, cel în care introduci personajele/ființele ce iau parte la acțiune, este extrem de interesant. Am mai văzut lucrări în care se folosește această metodă. Mie, una, mi se pare atractivă și face mai ușor de creat legătura dintre cititor-personaj.
Îmi place citatul inclus în primele paragrafe ale celui de-al doilea capitol destinat introducerii personajelor: ,,...și zeii au fost odată copii...". Ai foarte multe descrieri artistice și metafore.
Totul devine extrem de intrigant încă din primul capitol. Aici prezinți o scenă. Am încercat să îmi imaginez scena ca atare, ceea ce a fost o greșeală imensă. Am descoperit că, în lucrarea ta, nimic nu este chiar ca atare și că totul este plin de metafore și ici-colo, mai găsim și ceva ascuns ,,printre rânduri". Îmi place modul tău de a scrie. Din descriere avusesem impresia că te chinui să nu faci fraze lungi. Aici, în conținut, nu se mai simte aceeași ,,presiune".
Un singur lucru aș avea de comentat, ca cititor. Deși ai un mod excelent de a scrie și este superb felul în care ai introdus personajele, mi se pare că sunt foarte multe detalii (locuri, personaje). Uneori, când nu-mi mai aminteam ceva, trebuia să ies și să mă duc la primul sau al doilea capitol introductiv ca să găsesc ființa respectivă, căci uitam cum arată sau despre ce e vorba. În rest, nu am găsit greșeli de tip ,,plot holes" sau care să îngreuneze lectura în vreun fel.
M-au impresionat foarte mult repetițiile folosite în unele locuri. Nu știu dacă asta este reacția așteptată, dar mie mi-au trasmis fiori. Cuvintele precum: ,,ieri"; ,,oare cum" și altele, repetate, m-au făcut să mă simt claustrofobică. M-ai transpus în pielea personajului și m-ai făcut să-mi pară că lumea devine din ce în ce mai mică, sufocându-mă. Am văzut că ai acest talent de a pune stăpânire pe cititor, ceea ce mi se pare extraordinar.
Acțiunea este foarte închegată, ai scene care ,,curg" foarte frumos și pe care le descrii bine. Te joci cu tot felul de comparații și faci să pară scrisul un lucru extrem de simplu.
Concluzii:
Cred că deja observi că nu am prea multe de spus. Este o lucrare excepțională și mi-o imaginez chiar și publicată. Ai un vocabular bogat și detaliile lumii pe care o creezi sunt bine puse la punct. Se vede că știi concret ce vrei să se întâmple și nu cred că se va pune vreodată vreo problemă de ,,plot holes" sau probleme în înțelegerea mesajului transmis.
Singura ,,problemă" găsită este aceea a informațiilor, însă asta poate fi și o chestiune de gusturi sau de percepere.
Notă: 4,85/5
Plata: follow permanent contului meu și o părere (comentariu) la o lucrare de a mea la alegere
- Aura
