Aniela, fiica unei foste prostituate de lux, s-a luptat întreaga viață pentru aș depăși condiția socială și pentru a o scoate pe mama sa din lumea vicioasă în care alunecase de la o vârstă fragedă, fapt care, după multe bătălii, îi și reușește. Muta...
¡Ay! Esta imagen no sigue nuestras pautas de contenido. Para continuar la publicación, intente quitarla o subir otra.
Lyov îl primise înapoi la teatru pe Taras, iar stătuse o săptămână acasă, avea nevoie să se liniștească și să își pună toate gândurile în ordine.
Își dezbrăcase costumul la finalul repetițiilor și intrase în cabina de duș din vestiarul său, asigurându-se că ambele uși erau încuiate. Apa curgea deasupra ei, iar mușchii i se relaxaseră treptat. Geamurile erau aburite, însă îi dădeau un sentiment straniu, de parcă cineva se afla cu ea în baie.
Auzise un sunet stins venind din afara cabinei de duș și oprise apa. Expirase greu și rostise ca pentru sine:
— Nu e nimeni aici, nu mai fi paranoică.
Însă, peste nici doua minute, sunetul se auzise din nou, iar inima i se strânsese în piept. Își sprijinise palmele de pereții din sticlă și fusese acaparată de un fior rece atunci simțise o prezență în spatele său. O pereche de palme mari se așezase de-o parte și de alta a mâinilor sale, peste geamul aburit, și înghițise în sec.
— Nimeni zici? el șoptise în dreptul urechii ei și îi trezise mii de fiori în întreg trupul.
Își coborâse palmele pe șoldurile ei și pieptul i se lipise de spatele său. Tremura în brațele lui și știa că nu tremura de frig sau de plăcere. Îi era teamă de el și îi frângea inima tot mai puternic cu reacțiile pe care le avea când se afla lângă ea.
— Iartă-mă, șoptise și îi sărutase umărul gol, te rog să mă ierți, fac orice, îți pun întreaga lume la picioare, Aniela, doar te rog, nu mai fi speriată de mine. Nu trebuie să îți fie teamă de mine, nu o să te mai rănesc.
— Nu vreau să mai aud lucruri de genul, Lyov, suspinase, mi-ai promis că nu ai să mă rănești, mi-ai promis multe, nu mai am încredere în tine.
— Te iubesc, rostise apăsat și urcase cu săruturi pe gâtul ei care încă păstra o nuanță purpurie, nu te las să pleci, nici peste cadavrul meu nu te las să mă părăsești.
Îi aplecase bazinul ușor, o cuprinsese cu mâinile de după talie și își frecase masculinitatea de labii ei. O penetrase, luând-o treptat, și se împinsese ușor de câteva ori.
— Oprește-te, îl împinsese cu una dintre mâini în coapsă, nu te vreau, nu te vreau, Lyov, suspinase.
— Fii cuminte sau o să îți astup din nou gura, mârâise, nu poți spune că nu îți place ce se întâmplă între noi.
Oprise jetul de apă, deși acela masca sunetele puternice care se desprindeau de pe buzele amândurora și dintre contopirea lor. Trasase cu degetele linia fină a coloanei vertebrale a femeii din mâinile sale și o sărutase apăsat pe ceafă.
Aniela simțise momentul în care Lyov se apropiase de orgasm și se retrăsese cât de repede putuse. Nu-și mai luase pastilele de o perioadă bună de timp, tocmai pentru că nu avea în plan să se împace cu el și, mai ales, să facă sex.
