13th Street

34. Pistolul dintre degetele mele plânge după sânge

     34. Pistolul dintre degetele mele plânge după sânge.

     River frânează brusc când intrăm pe strada care duce spre liceu și-și ridică brațul, făcându-mi semn să opresc. Ajung lângă el și sar jos de pe placă, iar el îmi indică să privesc în față. Buimacă, pentru câteva secunde, nu-mi dau seama la ce să mă uit, dar apoi văd și înghit în sec. Câțiva tipi de vârsta lui Julian, pe care i-am mai văzut prin cartier, vreo patru sau cinci, nu-mi dau seama exact, îl amenință pe Javier.

     Cel din urmă, are tricoul înfășurat în jurul brațului său, pătat cu sânge și mizerie. Un tip blond stă în fața lui Javier, fluturând alene un cuțit, având un rânjet înspăimântător pe buze. La naiba, l-au tăiat cu cuțitul. River își strânge pumnii, începând să respire sacadat.

     — Maldita sea! scuipă printre dinți. Nenorociții aia sunt din Pecado. 

     Privesc spre tipul blond, prinzând la fix momentul când sare spre Javier și-i mai face o tăietură superficială deasupra stomacului. Lui Javier îi scapă un țipăt, iar ceilalți prieteni ai blondului, încep să râdă. Ce de rahat poate fi totul. Cei din cercul tău să îți sară la gât. Mă întreb ce a făcut Javier. Totul pare mult prea dubios.

     — Trebuie să-l ajut! Îi sunt dator, îl aud pe River, vorbind și inima mi-o ia la goană.

     — Trebuie să creăm o diversiune, răspund, simțind cum agitația pune stăpânire pe mine. Îi cunoști? Știi ceva despre ei? Par periculoși.

     Încep să mă agit tot mai tare. Riv mă trage spre el și se lipește de perete, ascunzându-ne după colț. Își aduce palmele pe obrajii mei, obligându-mă să mă uit în ochii săi.

     — Știu că nu vei sta locului, Juls. Așadar, vreau să mă asculți atent. Îi cunosc pe tipi, dar nu știu cât de multe știu ei despre noi sau dacă Javier își merită soarta. Vom ieși la vedere fără vreun plan și vom improviza. Dar, tu, ascultă-mă atentă, Juls! Nu ieși în fața mea deloc. Nu mă voi putea controla dacă vreunul dintre ei te atinge, și de data aceasta chiar vreau să rezolv totul fără niciun pumn aruncat.

     Mă aplec și-i sărut buzele. Mă retrag, zâmbind luminos.

     — Am recepționat. Nu-ți face griji!

     Îmi face cu ochiul și apucă plăcile noastre, privind repede în jur unde le-ar putea ascunde. În spatele nostru este o alee între clădiri și River nu mai pierde timpul. Fuge repede într-acolo, revenind imediat. Se oprește în fața mea și mă sărută pe nas, apoi mă ia de după umeri și-mi face semn să mergem. Iau o gură de aer și intrăm în scenă, fix când Javier se ferește de pumnul celui blond.

     — Javier, fratele meu, ce se întâmplă?

     River se face auzit printre râsetele tuturor, atrăgând atenția asupra noastră. Javier se uită pieziș la noi, iar eu îi zâmbesc strâmb. Ceilalți s-au oprit din a râde, concentrându-și atenția într-un punct fix. Adică pe noi. Blondul se uită la mine din cap până în picioare, lingându-și buzele. Ne oprim în spatele lui Javier, iar blondul din fața noastră își bagă una dintre mâini în buzunarele blugilor, iar cu cealaltă mână se joacă în continuare cu briceagul pătat de sângele lui Javier. Nu știu unde sunt oamenii care împânzeau strada la ora asta, dar, cumva, parcă e mai bine că nu sunt martori. Totul o poate lua razna în orice moment.

     — Măi, măi, dacă nu-i chiar băiatul nebun din 13th Street. Fa cale întoarsă, River! Din câte știu, Javier este din banda noastră, ceea ce înseamnă că 13th Street nu are nicio treabă pe aici. Mă înșel? își lasă capul într-o parte, privindu-ne cu niște ochi în flăcări.