𝘋𝘳𝘦𝘢𝘮 :𝚔𝚜𝚓:✔︎

𝐈𝐈𝐈

" 𝓜𝓲-𝓪𝓼 𝓭𝓸𝓻𝓲 𝓼𝓪̃ 𝓽𝓮 𝓿𝓪̃𝓭, 𝓯𝓪̃𝓻𝓪̃ 𝓪 𝓯𝓲 𝓷𝓮𝓬𝓮𝓼𝓪𝓻 𝓼𝓪̃-𝓶𝓲 𝓲̂𝓷𝓬𝓱𝓲𝓭 𝓸𝓬𝓱𝓲𝓲 ...."

Jin se plimba prin camera lui Haemi, privind pozele frumos așezate pe pereți și pe noptiere. Trecuse ceva timp de când bruneta și mama ei erau plecat, dându-i liber să iasă afară.

La un moment dat, una dintre imagini îi atrase atenția brunetului. Acesta ridică rama, începând a-și mușca buza de jos.

În acea poză, Haemi era la piscina cu încă o fată. Costumul ei de baie era format din două piese de culoare neagră. Sutienul era destul de strâns încât sânii fetei să formeze o priveliște destul de frumoasă, în timp ce bichinii îi scoteau în evidență posteriorul cam prea bombat.

Jin își simți membrul întărindu-se treptat, în timp ce privea poza. O pusese înapoi de unde o luase încercând cu greu să se liniștească.

" Doamne, ține-mă tare..." se rugă brunetul știind că dacă nu se va abține va face niște lucruri nu prea ortodoxe cu Haemi.

Chiar dacă și le dorea, încă nu putea să le facă. Voia s-o aibă pe brunetă, dar nu neapărat într-un mod sexual, ci și-o dorea și sufletește, ceea ce era destul de ciudat pentru el.

Privind în urmă, nici nu ar fi zis că avea să se gândească la o fată în acel mod. Totuși o va avea pe Haemi, iar nimic nu-l va opri.

Până acum, era supărat pentru că murise atunci. Era supărat pentru că ajunsese o combinație între doi demoni diferiți. Dar acum, acum era recunoscător. O întâlnise pe Haemi, cea ce în scurt timp îi sucise mințile complet.

Jin își îndreaptă privirea spre ceasul așezat pe noptieră.

20:30

Brunetul rânji ușor. În curând avea s-o vadă și s-o simtă iar, fapt ce-l făcea să moară de nerăbdare.

Deschide dulapul, intrând în încăperea secretă, așteptând venirea serii.

*****

Oftând, Haemi intră în cameră, după care se trânti în pat. Nici nu ajunsese bine în această casă, că și liniștea îi fusese perturbată de acel Jin.

" La dracu cu el și cu tot!" înjură bruneta în gând fiind sătulă până peste cap de tâmpenii.

Venise de la oraș, unde toată lumea crede orice rahat, crezând că probabil aici va fi altfel, dar se înșelase amarnic. Dacă în oraș, toți credeau într-un virus, acolo sătenii credeau într-un ne mort violator de femei.

" Mai bine, nici că se putea..."

Haemi își luă telefonul, spunându-și prietena, cu care nu mai vorbise de ceva timp. Avea nevoie de cineva cărui să-i spună tot ce se întâmplase.

- Yeonjin. spune bruneta după ce a sa prietenă răspunde.

- Haemi! Ya, de când nu am mai vorbit. Ce mai faci? Cum mai ești? Cum este noua casă? o bombardă Yeonjin cu întrebările ei.

- Stau, sunt bine, noua casă este nașpa. răspunde bruneta la fiecare întrebare pe rând.

- De ce? Ce este?

- Cică, în casa în care stau este un demon, sau ceva asemănător, ce face sex cu femeile în so..... . vrea Haemi să termine propoziția, dar prietena ei o întrerupe.

- Ești cu cineva?

- Poftim? întreabă bruneta nedimerită. Despre ce vorbești?

- Se aude o voce de bărbat. îi răspunde ea.

- Yeonjin termină! Nu este deloc amuzant!

- Nu glumesc Haemi, chiar se aude ca și cum cineva este cu tine în cameră. Vorbea deodată cu tine. Serios, știi că nu fac glume de astea când este ceva serios.

- Yeonjin, mi-e frică. spune Haemi, după care se ghemui cu genunchii la piept, privind în jurul ei. Nu era nimeni cu ea în cameră.

- Unde este mama ta? o întreabă Yeonjin.

- Nu știu. A spus că a plecat la o cină cu niște colegi. Ceva afaceri. Nu știu exact.

- Mai este vreo casă prin apropiere?

- Da, la doi, trei kilometri.

- Unde mama dracului stai?!

- Ți-am zis. Este o casă lângă un lac și o pădure. Unde să mă duc? Acum este și întuneric. oftă Haemi, nu prea avea cum să plece.

- Uite, du....

- Yeonjin? YEONJIN! țipă bruneta, dar nimic. Apelul se închisese.

Speriată se ghemui mai tare, trăgând plapuma peste genunchi. Chiar dacă avea șaptesprezece ani, copilul din ea ieșise la suprafață în acel moment. Se simțea neajutorată, singură, și nu putea face nimic.

Luminile începură să pâlpâie în cameră, Haemi privindu-le panicată. Dacă se închideau, singura ei siguranță dispărea. Se ruga la bunul Dumnezeu să rămână aprinse, însă inevitabilul se întâmplase.

Becurile s-au stins, ea rămânând pe întuneric. Începuse a tremura frenetic, frica acaparându-i tot corpul.

Simți o prezență lângă ea, aceasta încremenind instant. Două mâini mari îi prinseseră talia, atingerea lor parcă arzându-i pielea brunetei. O respirație caldă își făcu simțită prezența lângă urechea ei iar o șoaptă se făcu auzită.

- Nu-ți fie frică iubito, nu o să-ți fac rău. Mă bucur pentru că m-ai așteptat.

- Ci...cine ești tu? îl întreabă Haemi pe cel din fața ei, cu vocea ușor tremurândă.

- Majoritatea mă cunoșteau drept Seokjin, dar tu poți să-mi spui Jin.

Jiri avea dreptate, Jin venise după ea......

Sper să vă placă! Scuze pentru eventualele greșeli gramaticale.....

                       ❤️❤️❤️💦💤