Capitolul 5

724 103 15
                                    

Ziua 5

Îmi amintesc cu plăcere de momentele frumoase alături de tine și aş vrea din tot sufletul să dau timpul înapoi și să schimb acea zi dezastruoasă pentru amândoi. Acea zi în care ne-am despărțit. Nici nu pot înțelege cum de s-a întâmplat asta. Cum de sufletele noastre s-au desprins din această frumoasă lume pe care noi doi am creat-o cu ajutorul iubirii nostre, o lume cu greu clădită doar cu forțele noastre proprii, cu iubirea pe care ne-o purtăm. Eram unul și același, însă când tu ai plecat, ai luat o parte semnificativă din mine, mi-ai luat inima și odată cu ea fiecare suflare de viață. Tu mă completai, dar acum sunt un nimeni fără tine. Sunt nesemnificativ. Scopul meu era să te iubesc, dar tu mi-ai luat până și asta. Și totul numai din cauza acelei zile blestemate. Nu știu dacă îți mai aduci aminte, poate ai uitat, dar eu nu pot uita acea zi în care viața mea s-a schimbat total.

Totul începuse normal, eram la repetiții și ne aruncam niste priviri pe fugă, zâmbindu-ne din când în când. Dupa ce am terminat de repetat tu ai venit la mine zâmbindu-mi. Mi-ai luat prosopul și ți-ai șters ușor fruntea pe care poposeau câteva picături de transpirație. Am baut niște apă, iar tu mi-ai făcut semn să te urmez. Am lăsat sticla pe măsuță și m-am conformat cerinței tale. Te-am urmat până într-un colț unde credeai că este retras. M-ai luat în brate și m-ai așezat cu spatele de perete, iar tu erai în fața mea. Ți-ai lipit corpul de-al meu și m-ai sărutat. Era prima dată când te vedeam atât de îndrăzneț. M-am bucurat, ți-am răspuns sărutului punându-mi o mână în părul tău Ți-ai ascuns mâna sub tricoul meu făcând cerculețe cu degetele pe abdomenul meu. Am gemut, iar tu ai zâmbit în sărut. Ți-am mușcat buza inferioară și ți-am lins-o ușor îndepărtând micul firicel de sânge ce se prelingea pe aceasta. Am auzit pași și ne-am oprit.Tu ai plecat înaintea mea, iar eu am rămas acolo. Am văzut un cameraman. A trecut pe lângă mine și a luat o cameră de filmat ce era pusă în camera alăturată. Am înjurat printre buze și l-am întrebat dacă a fost aprinsă, iar spre dezamăgirea amândurora, el a spus că da. Am făcut tot posibilul să recuperez acea nenorocită de casetă, însă nu am putut. Aceea este cauza despărțirii noastre. Acea nenorocită de casetă pe care aș fi vrut s-o calc in piciore.. Din cauza ei am ajuns astfel. Să fiu lipsit de vlagă și să nu mai am pentru ce să mai traiesc. Să uit ce înseamnă fericirea și sa trăiesc acoperit de un strat gros de praf. Asta pentru că am fost uitat de toată lumea. Poate chiar și de tine, cu toate ca încă mai sper că tu mă iubești și ca vei reveni în viața mea cândva.

Momentul când te-au luat de lângă mine a fost de un milion de ori mai devastator față de atunci când trupa s-a destrămat. S-a destrămat tot din cauza noastră. Din cauză că nu ne-am putut stăpânii sentimentele. Nu știu, poate dacă ne controlam și eram ca ceilalți membrii, asta nu s-ar fi întâmplat. Dar nu regret ca m-am îndrăgostit de tine. Niciodată n-am să regret. Ba din contră, îi mulțumesc lui Dumnezeu că mi te-a adus în viata mea. Dar îmi pare rău că mi te-a și luat. Asta m-a afectat cel mai tare.

Priveam sfâșiat cum mi te-au luat de lângă mine. Sufletul meu era pustiu, iar ochii te priveau numai pe tine. Plângeai...și încercai să scapi din strânsoarea groaznică a părinților tăi, doar ca să poți să te refugiezi în brațele mele. Și eu aș fi vrut asta. Am încercat să te iau, să te recuperez, dar tatăl tau m-a lovit și mi-a spus că nu vrea să mă mai vadă in preajma ta. Apoi a plecat. Mâna ta o ținea strânsă pe a mea, iar eu priveam cum se desprindea ușor, până ce nu ți-am mai simțit atingerea caldă și vibrația corpului tău. Te-am privit până ce ai dispărut, iar de atunci nu te-am mai văzut. Până acum doua zile când am ratat singura oportunitate de a fi din nou împreună. Nu știi cât de mult mă chinui fără tine și cât de mult regret că acum nu te mai pot ține lângă mine.

Sărbătorile au trecut, iar singura mea dorință a fost să te întorci, însă asta nu s-a întâmplat și mă doare...Ma doare că nu le-am petrecut alături de persoana pe care o iubesc atât de mult. Da, Jungkook, încă te iubesc și o voi face fără încetare. Inima mea mai bate doar pentru tine, pentru ca o mică parte din sufletul meu știe că într-o zi...te vei întoarce la mine.

Deep Breath; jikookWhere stories live. Discover now