- Hey, aolo? Unde ești?(Karra)
- În pădure, ce sa întâmplat?(Nariko)
- Ma plictisesc, nu vii la mine??
- Nu știu, nu am terminat treaba.
-........
- Karra? Mai ești??
- Nariko..... Cred ca am probleme. E cineva în casa. Am auzit cum un geam s-a spart.
- cred ca sunt copii doar. Proștii aia de clasa a 9.
- Nu cred...... Aud cum cotrobăie.
- Vin imediat! Ai grijă.
Atunci Karra a închis apelul. Își pune mască și isi ia Kunai-urile. Și le pune și se duce lângă ușă. Își folosește ochiul ca să între puțin în perete.
Atunci ușa de la camera se sparge. Doi țipi destul de înalți pe la 1,70 și 1,79 au întrat. Unul dintre ei avea un pistol și celalati o rangă.
Atunci Karra sare pe cel cu pistolul. Ii zgârie hainele și mască. Celalalt încerca să o lovească dar Karra îl se pune în mâini și ii prinde capul capul cu picioarele. Îl arunca pe geam. Celalalt este teleportat afară.
Karra se lasă puțin jos. Era puțin speriată. Își închide ochii puțin dar când se trezește cel mai mare coșmar vine. Cei doi de mai înainte sunt iar acolo. Acum o țineau. În fața ei apare un om înalt. Fără față.
ÎN acel moment Nariko întra pe ușa dar omul fără față o prinde cu niște tentacule mari. Nu e în stare sa se miște. Dar nici eu.
- Băieți, țineți-o bine. Nu va dura mult.
- Da domnule
Atunci sa apropiat de mine, mi-a dat jos masca. Nu mai puteam face nimic. Eram prea înghețată de frica.
Atunci un tentacul mai ascuțit sa dus direct spre fruntea mea. A simțit cum a întrat în mine.
Am țipăt de a am auzit cu Nariko plângea de frica.
Ultimele lucruri văzute au fost Nariko care era încă în tentacule și pe cei doi aplecați spre mine.
