După multă vreme, Karra se trezește pe o masă. Era pe burtă. Spatele ei era gol. Nu mai avea cămașa.
Ochiul stâng ( ochiul atins de Zalgo) era acoperit. Nu putea face nimic. Era legata zdravăn de mâini și picioare.
Pe ușă apare Offenderman și Kagekao.
- Ooo! Te-ai trezit! Asta înseamnă că putem începe!
- Ce " că putem începe"?!
- De acum îmi aparții! Trebuie să-ți dau semnul.
- Nu vreau!
Și începe sa se zbată. Foarte tare!
- Kagekao, poți sa o ții? Nu vreau ca trandafirul să iasă strâmb.
- Pot.
Atunci a apucat-o de gat și o ținea.
- Potolește-te! E pentru binele tău.
Atunci vede un mare dezastru. Offenderman avea un cuțit care îl prelinge într-o soluție ciudată.
- Gata, suntem gata pentru tatuaj!
- Offenderman! Nu!!!
Același țipăt a avut loc. Durerea era cumplită. Sângele se prelingea pe spatele ei și pe mâinile lui Offenderman. Acesta zâmbea.
După ce coșmarul sa terminat, Offenderman a dezlegat-o și a pus-o în fund pe masă. Karra avea o fată speriată dar pietrificată.
- Gata. Ești ok?
Nici nu ii apucă să îi mai spună ceva ca o vede pe Karra leșinata pe podea.
- Ma! Trezește-te!
Se teleportează într-o cameră și o pune pe pat. Se uita la ea dar nu zice nimic.
Se pune lângă ea și adoarme.
