Orfana

25

Anais.

Mă gândesc la ceea ce mi-a spus bunica mea, dar eu ma gândesc să găsesc o altă soluție pentru ai arata că îl iubesc, chiar dacă încă sunt virgină, visez și eu ca orice altă fata, ca aceea noapte să fie de vis.

Dar dacă nu mă crede?
Dacă v-a crede încă că îl mint?
Dacă se v-a ține de mine, doar după ce îmi  petrec noapte cu el?

Am atâtea întrebări, la care nu am răspuns, doamne dă-mi un semn, să știu ce trebuie să fac.

Bunica mea are dreptate, v-a trebui sa lupt pentru el, dacă nu vrea să mă creadă, singura soluție este să îmi petrec o noapte alături de el, dar sigur asta rămâne ultima variantă, prima este să vorbesc cu el și să încerc să-l fac sa asculte ceea ce am de spus.

Mă duc în bucătărie și mă așez lângă ea.

- bunico ești bine?

- nu știu Anais, mă simt amețita.
.
- hai să mergem la masă, poate este din cauză că nu ai mâncat nimic până la ora asta.

- nu este asta, dar totuși vreau să te ascult nu știu câte zile mai am.

- bunico, de când sunt cu tine, mereu ai spus" cine știe câte zile mai am "
Se întâmplă ceva cu tine?

- fata mea, nu vreau sa te speri, dar sufăr de o boală necurabilă.

- ce boală?

- cancer.

Când am auzit asta, am crezut că îmi pică cerul în cap.
De ce toate persoanele dragi mie mă părăsesc?

-de ce nu mi-ai spus până acum?

-am crezut că o să te speri, o să pleci și ai să mă lași!

-cum să fac asta?
De când te-am văzut, îmi semeni bine cu cineva drag mie care nu mai este lângă mine, și îmi place să te am în preajma mea și să te ascult.

- cu cine îți seamăn?

- cu tatăl meu, când te privesc îmi aduc aminte de el.

-fata mea, seamăn cu el pentru că sunt sora lui.

-CEEEE???

-da Anais, sunt sora tatălui tău, de când ai ieșit din orfelinat, te-am urmărit mereu.

Imi pare rău pentru părinții tăi, dar mai ales pentru mama ta, pentru că era gravidă când a murit.

Încep să plâng la cele auzite, mă doare și ceea ce îmi spune mi se adună pe suflet ca un bolovan , dar pe o parte mă bucur că mi-am găsit mătușa.

-de ce nu te-am cunoscut mai devreme?
De ce nu mai cautat?

- e o poveste lungă Anais, dar totuși îți spun în mare parte...
Eu când m-am îndrăgostit, tatăl tău nu a fost de acord cu iubitul meu, îmi spunea mereu că mă v-a bate dacă nu mă despart de el.

Imi spunea, doamne parcă îl aud " Valeria lasă-l, ăsta te v-a bate, te v-a înjosi, te v-a pune la colț, etc, etc, m-a făcut de l-am lăsat, deși îl iubeam, m-am despărțit de el, am ascultat de fratele mai mare.

La urmă m-a dat unui" bun" prieten de-al lui, și îmi spunea ca el este alesul meu, cu el v-a trebui să mă căsătoresc, și el trebuie sa fie tatăl la copii mei.
Zis și făcut, s-a purtat bine cu mine acel tânăr, până când ne-am pus verighetele.

După ce ne-am căsătorit au început certurile, scandalurile, a început să spargă prin casă, asculta foarte mult de mama lui și de cele doua surori. Din cauza lor de multe ori luam bătaie fără motiv, ele râdeau și eu plângeam.

- dar tata nu te-a văzut niciodată bătută?

- mă amenința că atunci când o să îi spun ceva, v-a face tot ce îi stă în putință ca să vă omoare pe toți.

- doamne ferește, ce om nebun și acum unde este?

- în cimitir.

- Dumnezeu nu l-a lăsat!

-nu știu de Dumnezeu, dar nu l-am putut lăsa eu.

-poftim?

- după ce mi-a dat o bătaie zdravănă într-o dimineața, seara a vrut din nou să mă bată, doar că atunci de nervii pe care îi avusese uitase să îmi i-a telefonul, iar eu în acel moment l-am apelat pe tatăl tău și a auzit tot circul.

După ce a terminat cu mine, când aproape eram eram leșinată, am auzit când a spus în telefon " o să vă termin și pe voi toți"

In mintea mea a apărut imaginea cu un tir băgat în mașina noastră și cu părinți mei morți întinși pe asfalt.

- să nu îmi spui acum că el mi-a omorât părinții și eu sunt orfană din cauza lui?!

- ba da, scumpa mea.
Și a doua zi l-am auzit vorbind la telefon cu un amic de-a lui pentru a închiria un tir pentru câteva ore.
Dupa ce a plecat el, am plecat și eu în urma lui, am luat un taxi, și am vrut sa îl anunți pe tatăl tău.

Doar că atunci când am ajuns eu, deja era prea târziu. M-am întors acasă, și l-am așteptat, când am auzit că a întrat în casă, el s-a dus direct în bucătărie și eu m-am dus în urma lui cu un cuțit în mână și i-am dat câteva lovituri din spate după care i-am spus " cum tu mi-ai luat tot ce am avut drag, acum o să fac și eu la fel, la care el îmi spusese că dacă scăpa, îmi v-a lua viața.

Apoi am sunat la poliție, și m-am predat. Am primit sentință 10 ani, din care făcusem doar 7.

Nu îmi vine sa cred ceea ce aud, din cauza unui nenorocit, și din câte am înțeles eu, parcă lui făcea plăcere să o bata pe mătușa mea.
Din cauza plăcerilor lui, eu mi-am pierdut părinți și fratele sau surioara care trebuia să se nască .

James

Mama încă nu dă semne să se trezească, iar asta îmi dă o neliniște oribilă.
De ce la sunat mama pe tata?
Ce a vrut de la el? Dar mai important este ce cauta proasta aia acolo.
Dacă a iertat-o, și mama pățește ceva, nu o sa îl iert, ci o să îl șterg de pe fața pământului .

- hei James, cum e mama ta?

- cum ai auzit, Colin?

- am vrut sa te chem la o cafea, te-am sunat, dar nu ai răspuns, am fugit la tine acasă și îmi spuse o vecină că ai plecat cu mama ta pe brate.

- probabil cum m-am întins pe scaun în mașină, mi-a picat telefonul.
Am lăsat numărul meu de telefon la recepție și am spus că dacă se întâmplă ceva să mă sune, dar nu am băgat de seama că nu îl port.

- dar ce s-a întâmplat?

-mama îl sunase pe tata, nu știu pentru ce, și o auzise pe Sofia, iar în acel moment mama făcuse un atac de panica, dar se pare că e mai grav decât ne-am putea imagina.

- doamne, dar ce ii mai trebuie la femeia aia!

- să mor de nu o bat, o să mă țină minte cât trăiește.

-nu merită James, o v-a bate Dumnezeu.

- ai mai văzut-o?

- pe cine?

- pe vecina ta.

- dacă nu îmi dai un nume, nu știu despre cine este vorba.

- Anais...

- James, frate ce ai cu fata aia?
Nici nu o vrei, dar nici nu o lași.

- nu știu ce vreau, dar atunci când am vorbit cu ea la geam, am simțit că ceva o reține, nu știu poate greșesc, poate nu, dar după ce își revine mama, o voi cauta și voi încerca să vorbesc cu ea,

- crezi ca v-a mai vorbi cu tine?

- nu știu, dar știi ca nu renunț usor când vreau ceva.

- știu frate, știu.

Dau mana cu Colin, îmi iau rămas bun și îmi spune să îl țin la curent cu orice, și dacă am nevoie de ceva, să nu ezit pentru a-l suna.

Am cel mai bun prieten, dar înainte de prieten, îmi este ca un frate, dar din altă mamă.