Capitolul 33

774 31 7
                                    

-Am învățat să renunț,sa astept,sa iert si chiar sa urăsc. Am ajuns sa renunț, sa ma prefac, sa mint, sa ma mint,sa înșel,sa ma înșel! (Fluturi-irina binder)
-Si totuși ești mai uman decât suntem noi,toti ceilalți! Vocea mea se aude vag in obscuritatea camerei. Chipul sau își atinti privirea pe fereastra acoperită,parcă încercând să îmi evite privirea.
- Nu sunt un sfânt, am si eu defecte,am anumite povesti ce le-aș schimba sfârșitul, sau pe le-aș sterge cu totul! Spune ridicându-se de lângă mine. Stătuse aici, cat eu dormisem,avusese grijă de mine cand cosmarurile se întorsesera in plină zi. Acum stau aici,in mijlocul patului privind cum si el a fost marcat de umbrele trecutului. Ma făcuse sa uit pentru un moment dat  de Dante,însă il simteam inca acolo dar nu la fel de intens.
-Cu toții sunt bântuiţi si prinși în ghearele trecutului. Uneori suntem atât de prinși,încât uitam sa simțim in prezent.
-Si tu frumoaso? Spune razandu-mi amărâtă,însă la fel de plin de esenta lui. Cum ai putut tu sa alegi asta?
- Împrejurările de obicei sunt cele care iti aleg viitorul! Faptele sunt cele care te duc în viitor,iar sentimentele sunt cele care te omoară intr-un sfârșit! Degetele lui îmi mângâie pielea obrazului,transmițând căldură,liniște și umanitate. NU! De ajuns. NU VREAU MILA NIMANUI. Ma ridic rapid de lângă el îndreptându-ma către unul din sertarele negre. Mănușile de box cad fără viata lângă picioarele mele,urmate de un prosop si o apă.
-Lupți?!
-Da,e o parte din job! Spun râzând catre el. Ar fi bine sa pleci,e târziu. Mersi ca ai stat cu mine! Spun ieșind pe ușa de la cameră.
Inspir aerul amurgului si pornesc catre sală,pe jos. Căștile îmi induc o candoare anume prin muzică redată,iar cativa picuri de ploaie incep sa lovească agresiv asfaltul. Caldura sălii ma întâmpină cu bucurie,făcându-ma sa torc felinicios cand omul face contact cu sacul. Lovesc din nou si din nou sacul lasand toT furia si toate sentimentele sa se reprime in loviturile puternice si repetate date acestuia. Renunt pe parcurs la manusile de box,incepand sa fac diverse: tractiuni,abdomene,saritul corzii,alergatul pe banda...Insa nimic nu ma ajuta sa imi inabus diferitele ganduri sumbra ce nu imi dau pace de cand am iesit din sediu. Oftez deplasandu-ma din nou spre sacul d box. Ochii mi se poticnesc pe un punct fix,insa doar il privesc. Nu pot sa dau cu pumnul,cu piciorul,nici sa ma misc sau sa respir nu pot,sunt captata de acel punct.

-Frumos pe aici la tine! vocea lui glaciara isi face simtita prezenta,si o stare de greata imi intoarce stomacul cu susul in jos. Am auzit ca esti cam descoperita...Dar nu ii raspund.
Uite ce e Melinda,oferta mea inca ramane valabila,desi daca stau sa ma gandesc inca esti proprietatea mea. Dar fi cu ochii in patru,s-ar putea ca roata sa se intoarca iar atunci te va calca cand nu te astepti si de la cine nu te astepti.

-I-ati filozofiile si stergetele cu ele la fund! spun sarcastica. Vrei razboi? Foarte bine,vino si ia-l,insa te anunt ca nu am de gand sa il pierd acum cand mi-am recapatat libertatea! spun trecand pe langa el.

-Libertate? esti proasta rau fatuco! Aleksei te va cumpara,este la fel ca mine,la fel ca ceilalti de speta mea,ca cei pe care tu ii urasti...La fel ca Dante,unul care are o sumedenie de femei pe care le fute pana asudeaza... Atata! iar cuvintele lui ma lovesc din plin,oprindu-ma instantaneu Si el?
 Cum de nu mi-am dat seama? Este la fel,povestea s-a repetat si la Dante,iar eu am pus botul doar la anumite gesturi tandre pe care le-a putut masca cu atat candoare. Linistea pe care o creea el era decat fateta lui jucata cu mine. Sau ma insel? De ce sa il cred pe Victor,pe cel care mi-a furat tot?

-De ce sa te cred? spun inca stand cu spatele la el. Imi adunasem tot curajul in vocea ce parea sa mi se franga de noi. Spun stop la tot ceea ce vrea sa mi se scurga pe fata,nu mai pot si nici nu mai vreau. Spun stop sentimentelor si a tot ceea ce tine de astea.

-Pentru ca Darren facuse pactul cu mine in legatura cu Aleksei. Esti un simplu pion iar tu nu ai ce sa faci! Esti o papusa,pe care o folosim toti si te aruncam luandu-te cand dorim. Te crezi asa importanta? Esti,insa doar pentru averea ce o posezi! 

Moarte VanilataWhere stories live. Discover now