Moarte Vanilata

Capitolul 11

*Melinda pov*

Ma uit la cerul ce si-a inchis culoarea,las briza marii sa imi aline sufletul ce plange si ma pierd printre valurile ce se sparg in yacht-ul ce ma va aduce inapoi acasa. Ma simt atat de rau,simt ca si cum ceva din mine s-ar fi daramat,ca si cum tot ceea ce am cladit in acesti ani in care am fost sub aripa lui Darren,totul,absolut totul a fost distrus,calcat in picioare de catre acest demon imbracat in haine de inger. Imediat cum am acostat in  port am plecat in fuga de langa el,lasand lacrimile sa imi inunde obrajii. Il aud cum ma striga sa ma opresc insa simt decat aceste mii de roiuri de albine ce imi inunda mintea si sufletul si nu ma lasa sa gandesc,nu ma lasa sa ma ridic. Opresc un taxi si ma indrept catre casa ce ar fi trebuit sa ma aduca in siguranta insa nu a facut decat sa imi las garda jos facandu-ma slaba. Deschui usa,aprind luminile si prima oprire este sa ma opresc la el in camera,la noi in camera,la camera in care am dormit. Ma intorc inapoi in cea a mea unde bagajele nu erau despahetate mult fiindu-mi usor sa fug cat mai repede din acest loc. Inchid luminile in urma mea,lasand in urma doar doua lacrimi,o inima infranta si obosita. Ii salut pe cei de la paza si ies afara pe poarta.

-Darren?il intreb imediat cum i-am auzit vocea in telefon. Eu sunt,Melinda! Da,sunt bine doar ca vin inapoi la Mafie! Nu ma interseaza,vreau inapoi si nimeni nu ma face sa ma razgandesc. Nu! Nu te intrebam,te informam! ii spun prompt si ii inchid telefonul nelasandu-l sa ma certe. Ma urc inapoi in taxi multumindui domnului ce ma astptase si pornesc spre aeroport. Imi sterg ultimele lacrimi ce imi patasera din nou lumea,respir si expir puternic inchizandu-mi ochii lasand in urma fiecare clipa frumoasa,fiecare sarut si strangere in brate. 

Ii platesc domnului si ma indrept cu pasi repezi pentru a imi lua un bilet dus catre Arizona. In momentul in care intru pe usile catre sala de asteptare,de unde avea sa intr in avionul ce ma va readuce inapoi pe Pamant, simt cum o gheara imi strapunge inima. Ochii mi se maresc de uimire, corpul incepe sa imi tremure iar aerul parca devine inexistent. Ochii lui de gheata ma sfredelesc din cap pana in picioare, parul sau negru este dat pe spate,din nou cu mult prea mult gel, iar el se delecteaza cu un whiskey parca am fi doi oameni care se intalnesc pentru prima oara. Imi ridic barbia pentru a-i arata ca am lasat trecutul in urma,ca nu ma mai sperie si incep sa inaintez. Respir usurata cand trec de el abea danu-mi seama cat mi-am tinut aerul in mine.

-Trebuie sa recunosc,aratati ca un cuplu perfect! Cel putin cand va-ti plimbat cu bicicleta,cand ai fost copilaroasa...Sau cand v-ati strans in brate pe yacht...Dar nimic nu a fost mai intens decat am facuto noi vrodata..Nu-i asa Xena? ma intreaba Victor madru de el.

Xena..Xena era numele pe care mi-l soptea in momentul in care noptile deveneau zile, numele care mi-l pusese spunandu-mi ca sunt o razboinica si ca in pat sunt o tigroaica. Xena,un nume plin de sila pe care as vrea sa il arunc in Marea Marianelor si sa il dau uitarii. Suflul lui fierbinte se afla pe gatul meu facandu-ma sa ma cutremur mai ales cand imi musca lobul urechii. Un gest atat de sexy dar atat de demn de mila pentru mine. 

-Vezi?Inca te cutremuri de dorinta in moemntul in care te ating aici-si imi atinge bratul-,aici-spune atingandu-mi coapsele- si mai ales aici,punctul sensibil ! spune mangaindu-mi gatul

-Lasa-ma! marai catre el departandu-ma cat mai mult posibil. Cum dracu m-ai gasit...Cum de stiu de toate acele... Acele..Dar sunt atat de dureroase pana si vorbele.Semnul pe care si l-a pus asupra mea abea acum pot vedea cat de mare e,cat m-a marcat dragostea si sentimentul lui de siguranta si iubirea familiei.

-Acel timp petrecut cu el? Simplu iubita mea razboinica! Dar ce spui sa vi cu mine si iti voi arata tot ceea ce stiu.

-Nu mersi am un avion de prins! ii spun zambind si ma intorc pe calcaie indepartandu-ma de el.

-Pacat...Credeam ca vei fi mai inteleapta de atat. Iti mai aduci aminte de Adin?PEntru ca el te stie foarte bine! Adin,te rog aratai domnisoarei drumul spre avionul nostru! spune si parca ii vad un zambet plin de aroganta pe chipul sau demonic.