Capitolul 30. Game Over!

923 60 27
                                    


Taehyung Pov.

Ce dracu fac în acest moment? Ei bine nici eu nu știu. Golesc paharele unul după altul, fără să-mi pese de lichidul ce mă arde pe gât, simt că inima mea se face din ce în ce mai mică, nici măcar alcoolul nu mă ajută...
Sunt în club de câteva ore bune, am băut cum nu am făcut-o în toată viața mea, mintea îmi este împărțită în mai multe locuri, părinții mei ce vor să mă trimită în America pentru a studia dreptul iar acum marea telenovelă, Theya și nenorocitul de Jimin, simt că o iau razna din cauza lui. Chiar atât de mult îi place să mă vadă suferind?
Revin cu picioarele pe pământ când lângă mine simt o prezență feminină, îmi întorc capul iar în stânga mea sta nimeni alta decât iubita boului. Cred că glumești, fix de tine aveam nevoie în acest moment. Inevitabil îmi dau ochii peste cap și mai iau o gură din bautura  mea.
- Nici măcar nu mă saluți, ce mai bărbat....
- Măcar dacă stai aici taci, nu am chef să te aud cum te văicărești sau mai știu eu ce...
- Văd că nu ești bine, probleme în paradis!?
- Ți-am spus să nu mă bagi în seamă, nu e treaba ta ce am!
Fără să-mi dau seama m-am răstit la ea, aceasta uitându-se cu dispreț la mine, chiar sunt un idiot. I-am vorbit urât și nici măcar nu mi-a făcut ceva... Aish sunt atât de nervos...
- Dacă asta vrei, plec. Chiar sunteți toți bărbații la fel, niște nesimțiți needucați!
Dă' pe gât șatul ce se afla în fața ei și se ridică, o să dau vina pe alcool dar am oprit-o. Am apucat-o de mână și am luat-o în brațe. După cum am spus, voi da vina pe alcool....

- C..ce faci....?
- Doar nu pleca așa cum fac toți, mai stai puțin, te rog....
O simt cum se lasă prinsă în brațele mele, mâinile ei îmi strâng tricoul și mă cuprinde într-o îmbrățișare de care  sincer să fiu chiar aveam nevoie. Încep să realizez că sunt prea dur cu cei din jurul meu, mai ales cu ea. Știu intențiile pe care le are dar nu a mai încercat nimic de mult timp. Oare chiar sunt eu de vină pentru ceea ce s-a întâmplat astăzi, faptul că Theya și Jimin au devenit atât de apropiați, e vina mea? La naiba cu toți, vreau să uit totul dar din păcate nu se poate, fără să-mi dau seama mâna mea coboară spre șoldurile Lolei, o apropii mai mult de mine și îmi așez capul în scobitura gâtului ei.

- În mod normal mi-ar plăcea situația actuală dar dacă e să se întâmple ceva între noi, aș prefera ca tu să fi treaz și să conștientizezi ceea ce faci...!
- Vorbești prea mult!
Asta a fost tot ce i-am spus înainte de a-mi lipi buzele de ale ei, chiar am nevoie de asta în acest moment
O simt uimită nici măcar nu îmi răspunde, dar nu am de gând să mă opresc. O iau de talie și adâncesc sărutul, o mușc de buza de jos iar aceasta este nevoită să-mi răspundă. Mulțumit zâmbesc stângaci bucurându-mă de acest moment.

Theya Pov.

Morții mă-tii de alarmă nenorocită, am uitat că azi e joi, am niște ore de tot căcatul și clar nu am niciun chef în a merge la facultate dar din păcate nu am de ales. Capul mă doare îngrozitor de tare iar ochii îi am umflați de la cât am plâns aseară. Stomacul face ca toți dracii deoarece ieri nu am mâncat nimic și simt cum podeaua îmi fuge de sub picioare. Mă ridic ușor din pat fără să-mi rup gâtul și mă îndrept către ușă, chiar nu îmi pasă de cum arăt în acest moment, vreau doar să mănânc ceva cât mai repede.

Ies pe hol unde o liniște apăsătoare își face simțită prezența, sunt singură?
Chiar înainte de a coborât scările simt două mâini pe talia mea, stau nemișcată chiar dacă știu cine e. Șocul a fost unul mic dar tot am crezut că sunt singură. Îi simt bărbia pe umărul meu drept, îmi întorc puțin privirea și dau de buzele lui mari și perfecte, parfumul sau îmi invadează nasul iar fața lui drăguță iese la iveală peste umărul meu. La naiba, e prea aproape, îi simt respirația pe gatul meu iar senzația este una plăcută...

Menajera Familiei ParkUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum