CAROLINA *Needitată*

~ Capitolul 5 ~

Ieri, azi, acum 5 ore... Carolina nu mai apărea. O groaza de filme îmi vin și pleacă din minte.

Icnesc cand lama cuțitului îmi străpunge pielea mâinii și parcă îmi simt cum venele încep să îmi puște. Piesele lui Doc fac ca încăperea să prindă culori intense cu o aroma acră din pricina mea.

Ies din cada neagră și îmi iau bocancii negri plini de noroi. Pornesc spre casa de copii pentru că mai cred în speranțe. Patetic!

Ajung cu greu din pricina zăpezii dar important este că ajung! Corect? Îmi pun degetele cu sânge uscat pe gardul ruginit iar ura își face aparitia când o văd pe Carolina... dar nu era singură. Era cu acea îngrijitoare de ieri... defapt NU, nu o pot numi îngrijitoare pentru că o batea animalic! Era dezbracată în plină zi în curtea de joacă. Avea urme de lanțuri și corpul alb ca neaua ce tremura cu lacrimi în ochișorii ei mici. Chiar atât de mult să îți greșească un copil?

Îmi vede privirea spre ea și rușinea aparu pe chipul ei bătut de soartă.

Aleargă spre mine atunci când sar gardul și îmi pun și al doilea picior jos. O prind în brațele mele și se cuibărește. Îi iau chipul în palme și acum îi văd tăietura de pe chip ce mi-a pus ultimul capac.

Ma uit spre îngrijitoare și mă ridic, plec spre ea cu pași mari și apăsați. O să își ceară singură moartea după ce s-a atins de Carolina mea!