Se spune că dragostea nu are vârsta și nici statut social- însă pentru anumiți oameni se ține cont de acest lucru.
Pentru comisarul șef Melih Ozdemir , statutul social sau vârstă sunt doar niște prostii.
Pentru fetița de mahala, frumoasa Simal Nezir...
Oops! This image does not follow our content guidelines. To continue publishing, please remove it or upload a different image.
Aproape scap farfuriile când îl văd pe Selim , statea sprijinit de peret și se uita la mine .
- Bună Simal . - Ce cauți aici ? - Am venit să te văd , asta nu înseamnă că nu ești încă promisă mie , tatăl tău nu a fost de acord însă mama ta da .
Îl privesc pe Melih , care stătea în spatele meu cu maxilarul încordat .
- Pleacă Selim . - Poate că nu vreau să plece , poate că vreau sa te iau cu mine de aici .
Melih mă dă la o parte și se înfinge in gâtul lui Selim , mă bag între ei și îi privesc pe fiecare în parte .
- Melih lasăl , te rog .......... - Simal , haide înapoi în mahala . - Pleacă Selim ! Nu te iubesc , nici măcar nu te suport .
Îl strâng în brațe pe Melih , îmi înghit suspinele și îl privesc cu coada ochiului pe Selim . Se întoarce pe călcâie și părăsește curtea .
- Hai sa ne căsătorim Melih .
Mă îndepărtez puțin pentru ai vedea expresia , își mărește ochii și mă trage in brațele sale .
- Hai sa o facem .
După alegerea mâncărurilor , restaurantului deși mie una nu prea îmi convine această idee am căzut de acord ca rochia mea sa fie una simplă .
- Melih , ai multe costume de ce ți-ai mai cumpăra unul ? - Pentru că vreau ceva nou , odată te însori din dragoste în viața .
Zâmbesc și mă uit printre umerașele cu rochii de mireasa . Niciuna nu este pe placul meu , deși mama care a venit cu mine a văzut multe modele pe placul ei .
- Mama , stai .
O rochie lunga simplă exact pe placul meu . O ating ușor și o iau rapid , o probez . Îmi venea ca și unsă .
Oops! This image does not follow our content guidelines. To continue publishing, please remove it or upload a different image.
- Simal , nu este cam ........nu știu .... - Important este sa îmi placă mie .
Două palme reci se așează pe talia mea , mă întorc când buzel comisarului se lipesc de obrazul meu .
- Comisare , îți place ? - Arăți minunat .
Mama zâmbește și pleacă în căutarea pantofilor . Intru in cabină scăpând de rochie .
Respirația caldă a comisarului se izbește de ceafa mea . Palmele lui reci se plimba de-a lungul coloanei mele și un suspin îmi părăsește gura .
- Abia aștept să îmi porți numele . - Simal Ozdemir .......... - Simal Melih Ozdemir .
Îl privesc , îmi mușc buza de jos când îmi sărută fruntea părintește .
- Haide acasă .
Îmi încolăcesc degetele cu ale sale și îmi ia punga in care am rochia , îmi las capul pe umărul său și îmi deschide ușa mașini .
- Mai întâi doamna mea .
Îi zâmbesc și îmi pun centura , îmi sărută mâna și pleacă de pe loc . Drumul a fost liniștit dar când ajungem acasă inimă îmi ratează o bătaie .
Casa ardea iar flăcările sunt destul de puternice . Ne dăm jos din mașină și în îndepărtare aud mașina de pompieri .
După stingerea incendiului , ceea ce a mai rămas din casă este decât scara din beton și pereti .
Îmi caut pe sub cenușă cutiuța de metale unde am băgați bani strânși de mine și câteva poze și desene .
Dau funinginea la o parte și o gasesc , intacta doar plină de funingine și bucăți de lemn .
In timp ce Melih își caută ceea ce a pus într-o cutie metalica , printre care se numără numeroasele dosare de la muncă .
Bună ! O părere despre cine ar fiii dat foc casei ?
