Mafia

27

Pana ajung acasa lacrimile mele sunt uscate, insa durerea prezenta in tot corpul meu nu vrea sa dispara. Parchez masina in curte apoi intru in casa surprinzandu-i pe ai mei intr-o discutie serioasa.
-Martha e distrusa...Spune tata, iar mama suspina.
-Bietul Ray...Nici nu vrea sa stiu ce simte acum. Spune mama printre suspine, iar eu ma gandesc la ce e mai rau.
-Ce e cu Ray? Spun eu si amandoi se intorc surprinsi spre mine.
-Nimic, scumpo. Spune mama stergandu-si lacrimile.
-Spuneti-mi ce e cu Ray. Aproape tip la parintii mei, dar daca i s-a intamplat ceva nu stiu ce ma fac.
-Greg a inselat-o pe Martha. Spune tata si simt cum ma lasa picioarele.
De aceea Ray a fost atat de distant. De aceea a reactionat in felul acela azi. Cred ca ii era prea jena sa recunoasca sau era prea dureros pentru el ca sa imi spuna. Inainte de a mai spune ceva ai mei, ies afara din casa si merg la broscuta mea. Motorul face un zgomot ciudat apoi nu mai porneste.
-Cred ca glumesti...Spun pentru mine si ies din masina hotarata sa merg pe jos pana la el.
Faptul ca afara este ger nu ma impiedica sa nu ma duc la el. Pana la Ray acasa incerc sa procesez informatiile pe care le-am primit de la tata. Nu pot sa cred ca dl. Greg ar face una ca asta. Dna. Martha e o femeie caruia nu ai sa ii reprosezi ceva, iar Ray...E pur si simplu un inger. De ce ar face una ca asta familiei lui? Intru in casa lui Ray fara a mai bate la usa si il vad imbratisandu-si mama care plange in hohote. Amandoi se intorc spre mine cand intru pe usa si nu stiu ce ar trebui sa spun.
-Va las putin. Spune Martha si pleaca din sufragerie.
Ray abia se uita la mine si stiu ca este jenat din cauza asta. Este jenat din cauza tatalui sau. Ma duc spre el si il strang in brate. Nu dureaza foarte mult pana cand Ray imi raspunde la imbratisare strangandu-ma mult mai puternic si isi aseaza capul pe umarul meu. Stam cateva clipe fara sa spunem niciunul nimic. Ce as putea spune in situatia asta?
-Imi pare atat de rau, Ray. Spun, iar acesta se da un pas in spate cat sa ma poata privi in ochi.
-De ce sa iti para rau? Nu tu esti de vina pentru toate astea.
-Stiu, dar totusi...Nu imi vine sa cred ce s-a intamplat.
-Nici mama. Spune simplu apoi se aseaza pe fotoliu.
Ma asez langa el si il las sa se destainuie de tot ce il doare sau il deranjeaza. Habar nu am cum a trecut timpul ascultandu-l si ceasul de pe perete indica ora zece seara. Iisuse...
-Te conduc pana acasa. Am nevoie de aer. Spune el si aprob din cap simplu pentru ca daca as vorbi as izbucni in plans.
Tot ceea ce s-a intamplat azi, iar acum faptul ca cel mai bun prieten al meu este atat de ranit, asta face sa doara foarte tare. Iesim din casa si imi bag mainile in buzunarele paltonului oftand.
-Dar lasand drama mea din familie...Cum mai sunteti voi? Tu si Shaun?
Auzul numelui iubitului meu face ca alte lacrimi sa isi faca loc pe fata mea. Lacrimi pe care am incercat cu greu sa le tin in frau.
-Nu stiu... spun si suspin.
-Ce s-a intamplat? Spune si pot auzi ingrijorarea in vocea lui.
-Nu mi-a raspuns la telefon si am mers la el cand am iesit de la cursuri. Acolo l-am vazut beat si o avea in brate pe Quin.
Imi sterg lacrimile de pe fata pana cand nu se transforma in turturi, iar el isi aseaza bratul dupa umerii mei tragandu-ma mai aproape de el. Imi las usor capul pe umarul lui in timp ce ne indreptam spre casa mea. E bine sa il am langa mine. Nu stiu ce m-as face fara Ray. E ciudat ca ma simt bine cand suntem impreuna?
-Sunt sigur ca are o explicatie buna pentru asta.
-Mda...Ca ea nu este deranjata de faptul ca este mai in varsta.
-Asta a spus?
Pare ca este si el surprins de asemenea si nu stiu daca ma crede.
-Da.
-Pai atunci asta e. Spune si eu imi ridic capul de pe umarul lui.
-Ce?
-Se simte nesigur. Nesigur pe ce simti tu pentru el. Nesigur ca este bun pentru tine. Nesigur pe el.
Nu spun nimic ci doar stau sa ma gandesc. Poate daca tata nu facea gluma aia despre varsta lui acum nu ar mai fi asa. Poate crede ca tata mi-a deschis ochii in legatura cu varsta sa. Ajungem in fata casei mele si ne oprim.
-Vrei sa intri? Spun, iar el isi ia bratul de pe umerii mei si ma intoarce cu fata spre el.
-Nu acum. Alta data. Spune si cand il privesc in ochi, ii vad lucind.
Isi muta imediat privirea si isi trece mainile peste fata.
-Ai grija de tine, Sonya. Ne vedem maine. Spune si trece pe langa mine.
-Da. Si tu sa ai grija. Soun, iar el doar imi face cu mana din mers.
Asta a fost ciudat. Chiar foarte ciudat pentru Ray. Merg sa imi iau geanta din masina si imi scot telefonul. Vad zece apeluri de la Shaun si decid sa il sun cand ajung in camera mea.
-M-am intors. Am fost la Ray si...Spun dandu-mi jos paltonul si asezandu-l pe cuier, insa ma opresc cand il vad pe Shaun la masa cu parintii mei.
Ce e asta? Un fel de gluma? Ce cauta aici?
-Bine ca ai venit. Shaun a ajuns imediat ce ai plecat. A vrut sa te astepte. Spune mama cu un zambet larg pe buze.
Incerc sa par impasibila si imi iau geanta pe care am asezat-o pe jos cand m-am dezbracat. Nu pot sa fac contact vizual cu Shaun pentru ca m-as da de gol. Ar vedea imediat ca sunt ranita si poate i-as crea placere.
-S-a intamplat ceva? Spun trecand pe langa el.
-Trebuie sa vorbim. Spune si pot auzi ca nu este o cerere ci un ordin.
-Haide. Spun si merg in camera mea fara sa ma intereseze daca ma urmeaza sau nu.
Doamne...E mai greu decat am crezut ca va fi. Sunt gata sa il iau in brate cand inchide usa dupa el, dar asta l-ar impiedica sa imi dea raspunsuri. Imi asez geanta pe birou si incerc sa imi caut de lucru.
-Iubito, uita-te la mine. Spune el pe un ton rugator.
Ma intorc spre el si il vad vulnerabil. Chiar si asa e cel mai frumos barbat pe care l-am vazut.
-Ce e? Nu te-ai facut destul de inteles?
Tonul vocii mele e mult mai grav decat am vrut sa sune.
-Imi pare rau. Nu stiu ce a fost in capul meu. Nu am vrut sa te ranesc. Spune si se apropie de mine.
-De ce ai facut-o? De ce ai tinut-o in brate? De ce nu mi-ai raspuns la telefon? De ce te-ai imbatat? Spun si acum vocea mea e doar o soapta.
-Iubito...Spune si imi ia fata in palme.
-Spune-mi sau pleaca. Nu vreau sa fiu mintita.
Acesta ofteaza privind in jos apoi isi muta din nou privirea in ochii mei.
-Pentru ca nu stiu daca ma mai vrei. Nu stiu daca esti constienta de diferenta de varsta.
-Sunt. Sunt constienta, Shaun. N-am spus niciodata ca nu te vreau. Am vrut sa fiu cu tine.
-Si acum?
-Ce?
-Acum...mai...mm...vrei sa fi cu mine? Spune si respiratia lui e inexistenta in timp ce imi mangaie fata.
Inima mea sta sa iasa din corp si sentimentele mele incep sa creasca pentru el doar vazandu-l atat de vulnerabil.
-Vreau. Vreau sa fiu cu tine, dar trebuie sa intelegi ca am fost ranita sa o vad in bratele tale.
-Stiu...Imi pare rau. Sincer.
Inchid spatiul dintre noi si imi asez mainile dupa gatul lui, iar el ma trage la pieptul sau asezandu-si mainile pe talia mea.
-Esti beat...Spun si incerc sa nu plang.
-Nu m-ai sunt. Palma ta m-a cam trezit. Ai o dreapta data dracului. Spune si nu pot sa nu chicotesc. Suntem bine? Noi?
Ma retrag din imbratisare si ii dau un sarut scurt pe buze luandu-l prin surprindere. De ce am facut asta?
-Suntem bine. Spun, iar el respira usurat.
Inainte sa imi dau seama ma trage din nou langa el si isi zdrobeste buzele de ale mele. Mi-a fost dor de buzele lui. Mi-a fost dor sa ma sarute asa cum doar el stie. Mi-a fost dor sa ma simt din nou atat de bine si indragostita.