TRACII

Divinitatea supremă a geto-dacilor: Samolxis, Zamolxis, Zalmoxis

,,Et reuerberasti infi rmitatem aspectus mei radians in me

uehementer, et contremui amore et horrore: et inueni longe

me esse a te in regione dissimilitudinis, tamquam audirem

uocem tuam de excelso..."

(Confessiones 7, X, 16)

Analiza comparată a datelor mitologice, lingvistice şi arheologice

privitoare la divinitatea supremă a tracilor de nord, traco-dacii ori daco-geţii,

a fost totdeauna un subiect interesant, adesea pasionant, nu rareori pasional

al investigaţiilor. Nu dorim să rezumăm nenumăratele ipoteze avansate

(în acest scop, cititorul poate consulta lucrări ample, precum Crişan, 1993

sau cele datorate lui Victor Kernbach), ci - mai degrabă - de a rezuma

datele esenţiale şi, poate, de a oferi o nouă pespectivă de înţelegere a

locului Marelui Zeu în lumea daco-getă şi, mai ales, de a înţelege sistemul

religios geto-dac. Orice încercare de a aborda sistemul religiei, credinţelor

şi mitologiei tracilor trebuie să înceapă cu numele Marelui Zeu.

Contextul mitologic

Ni se pare evident că o analiză - fi e şi minimală, succintă, cum

ne-am propus în acest volum - trebuie să ţină seama, în primul rând, de

contextul mitologic şi social. După părerea noastră, principalul pericol

care a „pândit" analiza ansamblului sacru al tracilor a fost tentaţia multor

autori de a impune propria lor ipoteză, evitând adesea fi e detalii difi cile,

fi e o viziune de ansamblu. Nu ezităm să adăugăm faptul că cele mai bune

analize privind sistemul sacru trac în context sud-est european se datorează

regretatului Gheorghe Muşu, în câteva lucrări de referinţă (1972, 1973,

1982), din păcate puţin cunoscute, chiar în România şi, se pare, complet

necunoscute specialiştilor străini.

1 Acest capitol reprezintă, în linii mari, traducerea studiului apărut în Dialogues

d'histoire ancienne 20, 2 (1994): 137-150 în limba franceză.

Divinitatea suprmă a geto-dacilor: Samolxis, Zamolxis, Zalmoxis 15

În mod tradiţional, există mai multe metode de a aborda moştenirea

tracă, în general, şi - concret - de a aborda sistemul sacral trac:

(1) in formaţiile oferite de scriitorii antici, foarte numeroase, şi preţioase;

(2) analiza comparată a contextului social, mitologic şi religios; (3) „supravieţuirile"

din limbile şi din credinţele populare moderne, în română, bulgară

şi albaneză, mai ales, dar şi în alte limbi şi la alte popoare învecinate,

cum ar fi sârbii şi ucrainenii, de asemenea ur maşi - direcţi sau indirecţi,

prin intermediar românesc - ai lumii trace.

Putem afi rma, anticipând datele ce le vom prezenta mai jos, că lumea