You Are My Destiny

Not Your Problem

" You're in danger

You treat me like this everyday

You only care about yourself like you are just you

I am just I, that's your kind of formula."

BTS- Danger

HARA

Ah! Idiotul acela mi-a distrus brățara! Bucuria mea este că și lui i s-a rup puțin din sacou. Sper să nu îl mai văd pentru mult timp!

Intru în clasă și văd o adunătură de fete în jurul băncii mele. Dacă îmi caută prin lucruri, le voi ucide! Mă apropii nervoasă de ele și le tot aud folosind cuvântul "Oppa!", cred că e vorbesc cu al mru nou coleg de bancă și nu îmi umblă prin lucruri. Tușesc spre a le atrage atenția. Reușesc să fac asta, iar ele chiar se dau din fața mea, astfel încât să îl pot vedea pe colegul meu, dar din nefericire îl văd pe băiatul care mi-a distrus brățara. Stai, ce? Sper că nu el este colegul meu de bancă. Te rog spune-mi că nu!

- Ai venit sa îți ceri scuze pentru că mi-ai rupt sacoul? întreabă el rânjind.

- Tu de ce ești aici?

- Asta este banca mea!

Una din fetele din preajma lui îmi zice că sunt norocoasă că Jimin este colegul meu de bancă. Speranțele mele sunt spulberate și simt un gust amar de dezamăgire atunci când o aud, dar rânjetul care îi apare lui pe față mă face să mă enervez peste măsură.

- Aș fi norocoasă dacă marea voastră de hormoni ar face reflux!

Toate rămân nedumerite. Serios? Nu știu ce este refluxul? Trebuie să le zic pe limba lor.

- Valea de la banca mea! strig nervoasă către ele.

Fetele pleacă, lăsându-l pe Jimin râzând. Eu mă așez pe scaun și deschid o carte pe care încep să o citesc, în timp ce Jimin se uită la mine. Devine din ce în ce mai enervant și cât de curând am să îl bat până când i se șterge de pe față acel zâmbet.

- Nu trebuia să fii geloasă, este destul pentru toate! zice el zâmbind ștrengărește.

Îmi ridic privirea din carte și mi-o îndrept spre el, iar apoi îi zic:

- Ce? Geloasă? Pentru tine? Te rog! Tipele acelea îmi umpleau banca de salivă și am uitat să îmi iau dezinfectantul! În niciun caz nu aș putea fi geloasă.

- Sigur că da! spune el ironic.

Deodată simt cum își pune mâna dreaptă pe piciorul meu și începe să și-o plimbe pe acesta. Asta este picătura care a umplut paharul, Park Jimin. Săracul de el, nu știe ce îl așteaptă! Îi prind mâna, i-o pun la spate și îl lipesc cu fața de geam.

- Ai grijă amice, chiar azi au mai încercat niște perverși ca tine să facă asta și nu a ieșit deloc frumos pentru ei! Dacă m-ai încerci vreodată să faci asta cu mine, te voi lăsa fără mână, ai înțeles?

Nu răspunde, așa că îi ridic mâna mai sus ca să îl doară și mai tare, iar după o fracțiune de secundă în care a scâncit, a zis:

- Bine! Nici nu prea am de ce să mă dau la tine, ești doar o fata bătăușă, corect?

Îi dau drumul și îl privesc fix în ochi arătându-mi superioritatea față de el.

-Sunt mai mult decât o bătăușă, ai să vezi!

Schimbul nostru de priviri ucigătoare este oprit atunci când intră profesoara de istorie. Aceasta ne întreabă dacă ne-am pregătit pentru testul ei. Mulți răspund cu da, iar pe Jimin îl văd cu își verifică pozele cu lecțiile din telefon.