Danger's Back 2: Urmările - JB [Fanfiction | Tradusă în română] /TERMINATĂ/

Capitolul 14: "Urmările."

Intrând în casă, Justin s-a simțit ca și cum ar merge acasă la un străin; atmosfera era diferită acum când John nu mai era. Nu părea real.

Urmându-l de aproape în spate, Kelsey și-a întins mâna după a lui, strângând-o în timp ce s-a întors să o privească, buzele lui apăsând pe fruntea ei înainte de a și le trage, permițându-i să-i dea drumul în timp ce a început să urce scările.

A făcut o pauză la ultimul pas, cu ochii concentrați asupra ușii închise care ducea în camera lui John, inima îl durea, lacrimile formându-se în timp ce le forța înapoi, clătinând din cap.

"E în regulă." A șoptit ea.

"Asta pur și simplu nu poate fi real." A replicat el pe un ton liniștit, refuzând să-și lase emoțiile să-l depășească. A făcut o promisiune și avea de gând să se țină de ea. "Hai." A îndreptat-o el înainte cu blândețe.

Deschizând ușa dormitorului lui, ea a aruncat o privire în jur înainte de a se întoarce spre Justin, în timp ce acesta a închis ușa în urma lui.

"Vrei să faci un duș?"

"Da, te rog."

Dând din cap, au mers amândoi în baia atașată, unde s-a desprins de tricou, mormăind din cauza numărului de vânătăi care îi acopereau pielea, înainte de a se întoarce și de a o ajuta pe Kelsey cu hainele ei.

Ridicându-și încet brațele, ea a tras aer în piept odată ce el i-a desfăcut fermoarul rochiei pe care o purta, trăgând-o pe corp și lăsând-o la glezne.

Ochii lui au observat decolorarea pictată pe pielea corpului ei, vârfurile degetelor lui întinzându-se să le urmărească ușor în timp ce s-a uitat în ochii ei. "Cum te simți?"

"Obosită." A șoptit ea.

"Și eu."

Pornind apa, a așteptat să se umple cada cu apă caldă, în timp ce amândoi își aruncau lenjeria. Lăsându-se încet în apă, el s-a așezat înainte de a o trage ușor în jos cu el, în timp ce ea stătea între picioarele lui.

Rezemându-se cu spatele de pieptul lui, Kelsey a tras aer în piept, punându-și capul pe umărul lui.

Înfășurându-și brațele în jurul taliei ei, Justin i-a sărutat ceafa înainte de a o sprijini pe a lui de peretele din gresie din spatele lor. Lingându-și buzele, le-a tras în gură în timp ce a închis ochii, inspirând adânc pe nas.

Permițându-i atât spațiul, cât și timpul de care are nevoie, Kelsey și-a plimbat vârfurile degetelor în susul și în josul brațului lui, având grijă să nu apese pe vreo vânătaie.

"Îmi pare rău." A şoptit el.

"Justin.."

"Te rog." A implorat el. "Lasă-mă să termin, îmi pare rău că te-am dezamăgit de toate acele ori, îmi pare rău că am plecat crezând că asta îmbunătățește lucrurile, când în realitate pur și simplu a înrăutățit totul. Dacă doar.." Întrerupându-se, și-a strâns ușor brațele în jurul ei. "N-ar fi trebuit să te las niciodată să pleci."

Simțindu-și ochii înlăcrimați, Kelsey și-a mușcat buza pentru a nu scoate un sunet. "Nu-i nimic." Ducându-și degetele la buze, ea le-a sărutat blând. "Justin, te iert."

Ascunzându-și fața în părul ei, el și-a apăsat fruntea pe ceafa ei, inspirându-i parfumul. A lăsat să treacă ceva timp între ei înainte de a vorbi. "Aș fi putut să fiu eu în seara asta."