Dragă prietene,
In unele zile am impresia că însemn la fel de mult cât înseamnă el pentru mine. Și vreau din toată inima să fie așa mereu. Doar noi doi. Nimeni în jurul nostru care sa poată strica armonia in care trăim. Dar sunt unele zile în care îmi vine să îmi iau viața. Sunt unele zile în care îmi povestește despre ea. Și doare. Nu doare pentru ca sunt spuse. Știu că nu le spune conștient. Doare pentru ca sunt spuse de el.
Mai de mult îl auzeam vorbind despre o fată. Și din descrierea lui semăna al naibii de mult cu mine și eu eram fericită. Erau acele zile în care nici măcar durerea nu învingea. Trăiam niște clipe echivalente cu 100 de paradisuri. Ca să realizez: Nici dacă as fii trăit 100 de vieți, nu aș fi meritat un baiat ca el.
Și mereu am vrut să îi spun:
Sunt doua inimi pe podea. Una a mea. Amândouă a tale.
Cu sinceritate, Eu.
ESTÁS LEYENDO
Înecată în lacrimi
Teen FictionStii... Nu toate povestile trebuie sa aibe un continut fericit sau un final fericit. Tot ceea ce conteaza este sa scrii ceea ce traiesti, ceea ce simti ca trebuie sa scrii....
