Capitolul VIII

23 2 0
                                    

Draga prietene,
M-am înecat dinnou in lacrimi. Dar de data asta au fost mai degraba ceea ce numesc eu descărcare. Stii, momentele alea cand simti ca nu mai poti sa tii in tine si explodezi... Ei bine eu am explodat acum. El s-a despartit de ea. Si nu pentru un motiv anume ci pentru o persoana. Cand am auzit m-am gandit "E clar ca mai are de cazut pana la stanca mea"...
Am crezut asta pana in ziua de 16 Mai, cand m-a invitat la "Noaptea Muzeelor". Ne-am plimbat amandoi, singuri printre exponate. L-am vazut cu coada ochiului uitându-se la mine cu privirea aia pe care o au personajele din filme cand gandesc "Doamne, cat este de frumoasă!". Cu toate ca mi se parea absurd ca unui baiat ca el sa ii placa de o fata trista ca mine, tot speram sa fie adevarat. S-a oferit sa ma ducă acasă. Am refuzat. Ai mei erau prin apropiere si au spus ca or sa ma ducă cu masina si pe langa asta imi era mult prea rusine si voiam sa ma trezesc din acest vis.
Cand am ajuns acasă, m-am trezit cu un mesaj de la el. Ma invitase la cafea iar eu, nemaiputând de fericire am fugit in baie sa plang. Era doar o simpla invitație la cafea, lucru pe care nimeni nu il facea cand venea vorba de mine... Stiu ca devine cea mai lunga scrisoare pe care ti-am scris-o si ca probabil te plictisesc, dar te rog, comtinua sa citesti...nu am nici un alt motiv ca tu sa continui dar te consider un prieten bun si iti multumesc ca faci asta pentru mine...
"Intalnirea" a decurs ca orice alta iesire a mea la cafea. Dupa cafea, m-a chemat pe mine si pe cativa prieteni, inclusiv pe ea, sa ne uitam la un film la el acasă. M-am asezat intr-un colț al patului sau. Voiam mai mult ca oricand sa fiu doar cu el in acel pat, dar timiditatea mea imi spunea ca ar fii mai bine sa ma inghesui intr-un colț minuscul. S-a pus langa mine in asa fel incat mainile noastre se atingeau. Am vazut cel mai plictisitor film de groaza, dar totusi, de fiecare data cand venea o faza putin mai înfricoșătoare tresaream doar ca sa ii vad reactia. Începuse pe la jumătatea filmului sa faca cerculete pe dosul mâinii mele si cu fiecare atingere imi provoca furnicături...ca si cum degetele lui imi transmiteau curent electric prin tot corpul. M-am speriat foarte tare de un prieten care a facut proasta gluma de a tipa ca ultimul descreierat si m-am ascuns pe pieptul lui. El m-a ajutat sa ma dau jos si sa imi calmez respirația si nervii. Cand a vazut ca m-am liniștit complet, mi-a intors mana si și-a împletit degetele cu degetele mele lungi si osoase. Palmele imi transpirau de parca tocmai ar fii alergat un maraton si desi probabil te plictisesc cu asta si pare foarte cliseeic, dar cand am plecat de la el am vazut o stea căzătoare. Mi-a fost asa de frica sa nu stric ceva incat stateam la 2 metrii de el. Asta pana cand a venit langa mine cu un curaj enorm si m-a luat de mana in fata acelorași persoane care de revelion imi spuseseră atatea lucruri. Si am realizat in momentul acela ca era inceputul unei iubiri mult mai mari decat meritam.
Cu dragoste, Eu.

Înecată în lacrimiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum