Draga prietene,
M-am dus sa deschid geamul pentru ca ador ploaia. Stau in intunericul camerei mele mici, a semi-bibliotecii mele plina cu praf si plusuri vechi cu sentimente înghesuite printre cusaturile lor aproape desfăcute.
Nu sunt singura. Stiu ca undeva acolo esti mereu pentru mine. Dar cateodata nu pot dormi cu gandul ca sunt lucruri care meritau sa imi fie spuse si nu mi-au fost spuse niciodata. Nu pot dormi gândindu-ma cat de greu este sa treci prin lumea asta singur si cat de greu e sa nu ai pe nimeni langa tine fizic sa iti aline durerea purei tale existente.
Sper ca acea persoana care e scrisa in zodiacul stelelor mele sa se trezească la realitate si sa ma caute... Sau mai bine spus sa înceapă sa viseze si sa ma găsească intr-un vis mai mult sau mai putin platonic....
Cu speranță, Eu.
CITEȘTI
Înecată în lacrimi
Teen FictionStii... Nu toate povestile trebuie sa aibe un continut fericit sau un final fericit. Tot ceea ce conteaza este sa scrii ceea ce traiesti, ceea ce simti ca trebuie sa scrii....
