RACONTEUR

Chamelee || mitul florii de iasomie

       Abjini Jain şi-a dedicat întreaga viață studiului religiei şi mitologiei hinduse. Absolventă a Facultății de Istorie şi Religii Antice, Abjini şi-a petrecut întreaga studenție încercând să descifreze o legendă veche de mii de ani.

        Floarea de iasomie este sacră în India, fiind simbolul zeului Kama şi prezentă la fiecare ritual închinat lui. Curios este însă cum explicau hinduşii apariția florii de iasomie.

        Abjini avea în casă o vază foarte veche, moştenire de familie, pe care era înfățişată o scenă nemaiîntâlnită în cărțile de istorie. O fată blondă, cu tenul alb ca varul, ciudată pentru poporul din care provenea, stătea în caleaşca sa de aur, ignorând toți zeii pe lângă care trecea.

       Imaginea a fascinat-o pe Abjini încă din copilărie, iar curiozitatea şi dorința sa de cunoaştere au îndemnat-o spre o oarecare obsesie privind acea vază şi mitul pe care l-ar putea ascunde. Neglijența față de orice altceva a venit la pachet cu obsesivitatea cu care cerceta toate cărțile de istorie, religie şi mitologie. Nu s-a căsătorit niciodată, a murit la cincizeci de ani, la câteva minute după ce a terminat de scris în întregime ceea ce e cunoscut de puțini drept ,,Mitul florii de iasomie".

***

        Undeva prin nordul Indiei de astăzi, într-un oraş dezvoltat, cunoscut pentru sacralitatea şi pentru devotamentul său adus zeilor, a trăit o prințesă hindusă pe nume Chamelee. Naşterea sa a bucurat întreaga populație, iar pe tatăl şi mama sa i-a făcut cei mai fericiți oameni de pe pământ. Aspectul bebeluşului a ridicat însă semne foarte mari de întrebare. Copila avea tenul alb ca varul, părul blond ca argintul, buze pline, dar pale ca bobocii florilor şi ochi albaştri, intenşi, ca şi când cerul l-ar fi avut în privire, Luna în păr şi Soarele în obraji. Pe cât de neobişnuit era aspectul prințesei, ce semăna mai mult cu o împărăteasă a Lunii, pe atât de frumoasă era. Fața îi strălucea mai puternic ca toate stelele de pe cerul înstelat şi se spune că ar fi chicotit la naştere, nu că ar fi plâns.

        Vestea aspectului său atipic s-a răspândit foarte repede printre orăşeni şi uşor, uşor, întreaga regiune ştia de prințesa sărutată de aştrii cereşti. În mod normal lucrul ăsta ar fi fost considerat o catastrofă, poate chiar o condamnare a ținutului, dar multă lume era convinsă că prințesa era un dar al zeilor. A început să fie venerată, iar învățați şi călători de pretutindeni veneau să se uite la chipul său luminat.

        Fata începuse să meargă la numai patru luni după naştere. Paşii ei erau glorioşi, mărşăluitori şi îndrăzneți, de o eleganță aparte. Cei ce o vedeau spuneau că zboară şi că o lumină puternic de blândă o înconjura de fiecare dată când făcea un pas. Era ca şi când răsărea viață pe oriunde mergea. A început să vorbească la şapte luni, rostind fraze întregi. Cei ce aveau onoarea să o audă erau gâdilați până în adâncurile sufletului de melodioasa şi clara ei voce, demnă de o prințesă.

        Pe măsură ce creştea, prințesa devenea tot mai frumoasă. Nu exista sculptor care să-i poată face trupul din marmură şi nu exista pictor care să-i poată desena chipul perfect şi strălucitor. A devenit bijuteria oraşului. Oriunde mergea emana lumină, oriunde mai puțin în templu. De fiecare dată când păşea într-unul chipul i se întuneca, părul şi tenul i se colorau. Ajungea să semene cu o fată obişnuită, iar aerul divin, total diferit de conceptele rasiale ale acelui spațiu, dispărea. Doar ochii îi rămâneau la fel de albaştri şi la fel de fermecători ca cerul privit prin irişii unui orb ce admira frumusețile pământului prima dată.

         Chamelee detesta să meargă în templu. Întreaga ei stare de spirit se întuneca şi se întrista. Simțea o plictiseală colosală şi, deşi era forțată de părinții ei să participe la ritualuri religioase, Chamelee nu le trata niciodată cu seriozitate, ba chiar lua multe dintre ele în derâdere. Mult s-au ofticat regele şi regina văzând cât de frumoasă şi cât de inteligentă era fata lor, dar cât de indolentă şi nerespectuoasă față de zei. Au încercat toate metodele care le-au putut trece prin cap, dar prințesa nu se lăsa înduplecată. Replica mereu: