Dintotdeauna si pentru totdeauna 🔞 Vol 8

Capitolul 26

Chaos:

Parul mi se ridica pe ceafa cand o vad pe Sirus cum dispare alături de pateras si de Telos. Sangele incepe sa-mi zvacneasca in vene si pulsul mi-o ia razna cand inima incepe sa-mi bata haotic in piept.
Imi trec mainile cu disperare prin par si privesc la nebunia din jurul meu.
„Nu stiu ce dracu o sa se aleagă de noi,dar vreau sa cred ca Sirius o sa reușească si o sa se tina de promisiune. Nici nu vreau sa iau în calcul posibilitatea ca nu o sa se mai întoarcă din haos."
Furia incepe sa-mi clocotească in vene cand vad o parte din damnati cum reușesc sa treacă de titani si se reped spre fratii mei. Țâșnesc din loc ca un fulger si cu gandurile îndreptate toate spre Sirius ,dezlantui haosul in jurul meu. Un vortex puternic incepe sa ma inconjoare din toate părțile si spulbera tot in calea lui.
Urletele damnatilor prinși în raza vortexului se pierd în aer atunci cand se fac praf si imi intorc privirea spre ai mei.
-Stati uniti si cat mai aproape de mine,le cer si toti incuviinteaza din cap.
Ma pun in miscare si ma reped spre câțiva damnati ce vor sa o manance pe mama.
-Micutule zeu,imi spune unul pe un ton ironic.
Nu il las sa continuie ce are de zis. Fulgerele mi le indrept spre el si bubuie in fata mea. O prind pe mama de mana si o lipesc de mine cand coasa uriasa a lui Cronos trece la milimetru pe langa noi.
-Fii atent,in pula mea!urlu la el si umbra gigantica incepe sa maraie atat de tare ca zguduie pamantul de sub noi.
O alta lovitura de coasa trece pe lângă noi si secera inca un rand de damnati,apoi încă unul pana cand elibereaza putin locul din jurul nostru.
Ii dau drumul mamei si ma ridic in aer,iar ochii damnatilor devin sinistii cand trimit fulgerele spre ei. Ares,Seth si Hades se arunca asupra lor si cu pumnalele din titaniu in maini le spinteca corpul in timp ce fulgerele joaca si pe armurile lor.
Cei 12 titani curata cat pot de mult perimetrul in jurul zeilor si al semizeilor,dar parca fara nici un folos. Damnatii astea zici ca rasar din pământ si nu se mai termina.
Il vad pe Uranus cum ridica mainile in aer si mii de fulgere se abat asupra lor,iar Geea se face una cu pamantul si peste tot incepe sa erupă lava. Bubuitul ce il provoacă in urma erupțiilor e asurzitor,iar in scurt timp imaginea devine una de groaza.
Stomacul mi se strange cand sunt din nou constient de absenta lui Sirius,iar faptul ca minutele trec si ea nu mai apare langa mine ma consuma teribil. Furia simt cum ma scoate din minți si un hau se formează inauntrul meu. Un hau ce stârnește in mine sentimente dintre cele mai dureroase,iar foamea o simt cum isi cere din nou drepturile,doar ca nu e aceeasi cu foamea ce o simțeam cand eram constrans de Telos. Acum e diferita. Vine dintr-o dorinta de răzbunare si ii dau voie sa isi faca de cap.
Ajung in mijlocul coloniei de damnati si las toata puterea absoluta sa ma acapareze.
-Ce rahat! De unde tot apar?intreaba Oceanus furios.
„Asta ma întreb si eu..."
-Serios?aud haraitul lui Hyperion si intorc capul spre el in timp ce vortexul face prăpăd in jurul meu.
Vad damnatii cum încearcă sa se urce pe el si titanul bufneste intr-un ras sec. O tornada se stârnește in jurul lui si incepe sa rupă fiecare bucățică din corpurile damnatilor.
-O sa dureze lupta asta mult si bine,bubuie vocea unui neînsuflețit ce se repede spre Zeus.
Blondul ofteaza plictisit,apoi ridica o mana usor in aer si in secunda următoare damnatul ce s-a repezit spre el dispare.
Ridic la rândul meu mainile si trimit un flux de energie din vortexul meu spre Seth si Hades ce par ca nu mai scapa de damnatii din jurul lor,apoi trimit unul si spre mama ce se lupta impreuna cu Eris ca sa scape si ele de hidoseniile cu gurile căscate ce au dintii ascuțiți la vedere și vor sa se infrupte din ele.
Unii dintre ei sunt strânși laolalta si parca sunt trași de o mana invizibila spre Uranus,apoi mor cat ai clipi din ochi. Altii in schimb sunt înghițiți de flacarile Geei,iar majoritatea nu stiu cum sa se mai ferească de umbrele lui Hades,de coasa lui Cronos,de arcurile de lumina ce le arunca Hera in ei sau de fulgerele alb albastrui ale lui Oceanus ce trosnesc peste tot in jurul lui.
Ares formează bile imense de foc si le arunca spre marea de damnati,apoi incepe sa se miste ca un fulger printre cei rămași întregi si le spinteca capul de pe umeri cu pumnalele.
Ma intorc si ma reped spre un alt grup de damnati cand termin de curățat locul din jurul meu si las din nou haosul sa se dezlănțuie.
-Cat rahat mai durează?intreaba Oceanus exasperat si deschide larg bratele,apoi un curent trece pe lângă noi si ridica majoritatea damnati in aer.
Energia bubuie si o data cu ea si ticăloșii neinsufletiti.
-Pana cand Sirius ii pune capăt zeului,ii răspunde Cronos la intrebare,apoi titanul absolut ridica mana libera in aer si un fum negru ce e străbătut de firișoare subțiri și roșii se ridica de la picioarele noastre.
Umbrele zici ca prind viata cand țâșnesc spre damnati si ii prind pe foarte multi in vortexul lor,iar urlete sinistre le părăsesc buzele inainte sa dispară.
Un bubuit puternic se face auzit,apoi pamantul se cutremura atat de tare sub noi ca ne trântește pe toti la pământ.
-Ce rahat?intreaba zeul infernului haraind.
Ma ridic in fund si imi clatin de cateva ori capul in încercarea de a ma dezmetici. Sar in picioare cand imi revin si toti privim în toate părțile in încercarea de a ne da seama ce dracu tocmai s-a întâmplat.
-E Max...a distrus haosul,raspunde Cronos la întrebarea nerostite de pe buzele noastre si imediat rasul sinistru a lui pateras străpunge aerul din jurul nostru.
„Pateras a distrus haosul? Asta înseamnă ca psychi mou e bine,nu?"

*****

Max: