cap. 13

198 5 3
                                    

Când ajungem in camera lui Albert, pentru a nu mă mai duce in cealaltă cameră pentru a-mi lua albert îmi dă un tricou de al lui și o pereche de pantaloni tot de ai lui:)

Albert: îți stă bine! Spune el după ce mă vede

Eu: știu boss, te pupă Emanuelu vostru!

Albert nu zice nimic și începe să râdă, eu mă arunc in pat lângă el și zic

Eu: noapte buna boss! Spun eu rânjind închizând ochii

Albert: noapte buna Emanuele! Spune el râzând luma in brațe

*morning ora 3:08*

Aud niste bătăi groaznice în ușă, find adormită, și văzând că nimeni nu are de gând să răspundă, neconștientizand mă duc să deschid eu.

La ușă era domnul Bogdan, la cat de adormită eram nu se înțelegea cu mine așa că mă ia în brațe si m a dus acasă la mine( la părinți mei)

Mă trezesc cu mama țipând la mine eu stând pe canapea, sinceră să fiu nici nu cred că am dormit

Mama: băi fata, tu mă asculți ce zic?

Eu: cine ești?

Mama: hai că deja te întreci!

Eu: lasă-mă nu vreau sa vorbesc cu tine ! Spun eu ducânduma în baie

Ajung în baie și stau acolo ceva sa mă gândesc, până la urmă mă spăl pe față și ies din baie

Mama: de acum nu mai ai voie la Raluca!

Eu: ce mă?

Mama: cine știe ce ai făcut pe acolo, crezi că Sebastian nu mi-a spus ce faci tu?

Eu: Sebastian nici măcar nu mă cunoaște, in ziua in care a venit in casa asta fix in ziua aia l-am cunoscut și eu, n-are de unde să știe ce fac eu, dar pentru tine e mult mai important ce zice Sebastian decât ce zic eu, ști uneori chiar mă întreb dacă mai vrut vreodată... Spun eu cu lacrimi in ochi ducânduma în bucătărie pentru a bea un pahar cu apă


o/𝓟𝓻𝓮𝓪 𝓜𝓾𝓵𝓽 𝓡ă𝓾....≪Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum