You taught me to love /Pauza/

Capitolul 25

Nathan

Sunt la sediul mafiei.Lila este foarte agitată.

- Serios,Lila,linistește-te,nu vine sfarsitul lumii!,ii spun urmărind-o cum se plimbă de colo-colo.

- D-d-dar...dacă mă gasește Michael...o să ma o-omoare!

- Dar de ce sa te omoare,ce ai facut?

- I-am cerut să divortăm,m-am săturat de toate aberațiile lui,de toate scuzele,de toate palmele,DE EL!

- Cand te-a lovit ultima oară?

- Acum cateva ore,cand i-am cerut sa divorțam...

- Inca nu inteleg,unde l-ai gasit pe ăsta si de ce te-ai casatorit cu el, dupa 6 luni de relatie?Tin sa mentionez ca in aceste 6 luni te-a lovit de cateva ori.

- Nu stiu,Nate!Am fost prea indragostită pentru a-mi da seama cine e cu adevarat.Mi-e frica Nathan!

- Nu are Michael tupeul si curajul sa intre aici,avem securitate și nimeni nu-l cunoaște.Asta înseamă ca nu poate sa între aici dacă nimeni nu-l cunoaște.

Ea nu spune nimic,doar se așază pe scaunul din fata biroului meu și își îngroapă chipul în brațe.

Cineva bate la ușă.Lila ridica imediat capul și ma privește îngrijorată.

Ma reped la ușa și o deschid încet,în pragul ușii stătea Maddison.Oftez ușurat si deschid larg ușa,invitând-o sa intre.

Ea intră în încăpere și eu închid rapid ușa.

- Ce s-a întâmplat?,ne întreabă ea pe amândoi.

Eu și Lila nu scoatem nici un cuvânt,tot ce se aude sunt suspinele Lilei.

- Lila,de ce plângi?,o întreabă.

Nu spune nimic,doar se uita la ea.

Maddison se uita insistent la amândoi.Eu cedez și spun:

- Soțul ei...

- NU MAI SPUNE "SOTUL EI",NIMENI NU IL MAI CONSIDERA SOTUL MEU!,spune ea apasat si cu vocea ridicata.

- Atunci,fostul ei soț..

- NU E FOSTUL MEU SOT!INCA N-AM DIVORTAT DE EL!

Îmi trag o palma peste cap și încerc din nou.

- Bărbatul pe care l-a iubit e abuziv,ieri i-a propus divorțul și el a reacționat violent.Și acum ii e frica sa nu cumva sa vina el aici.

Maddison încă se uita când la unul când la altul.

- Dar nu poate sa intre aici,nu?

- Din moment ce avem o securitate dura nu,nu poate.Sau cine știe?E vreun deștept care știe cum sa intre fără probleme în sediul unei mafii.

- E deștept pe dracu',ca e prost de da in gropi!,spune Lila cu fața îngropată în palme.

Îmi scot o țigară din pachet și o aprind.

- Oricum,sa încerca să intre aici ca-l omor.

- Mda,hai ca eu plec la mine-n birou,vreau sa va las singuri,spune Lila ridicandu-se.

- Bine,dar daca se intampla ceva sa vii sa-mi spui,OK?

- OK.

Ea a ieșit și Maddison vine spre mine.

- De ce ești asa tulburat?,își împreuneaza bratele în jurul taliei mele.

- Aștept un răspuns de la Henry,tipul care face localizări de aici.

- Ce răspuns?

- Despre mama mea,dupa cum stii,tata e membru al atei mafii și a mintit-o pe sora mea ca el si mama sunt în Germania.Cred ca (,) cu mama s-a întâmplat ceva...

Telefonul îmi vibrează,îl iau de pe birou și pe ecran îmi apare "Ella".Încep sa ma gândesc la ce-i mai rău...

- Da,răspund și ea ma întreabă:

- Ești la sediu?

- Da,de ce?

- Aștepta-ma ca vin!

- Te aștept,spun zâmbind.

- Sora ta?,ma întreabă fata din fața mea.

- Da,în cateva minute o vei cunoaște.

Ea chicoteste și ma saruta scurt.

În câteva minute aud o bătaie la ușa.

- Intra!,spun și Ella apare de după ușa.

- Hai,Nate!,ma saluta,merge cu pași mari și ma îmbrățișează.

- Hei,când ai venit?

- Acum cateva ore.

- Uite,ea e iubita mea,Maddison,ii fac cunoștință.

- Maddison Wilson,incantata,da mana cu ea.

- Ella Avery,ma bucur de cunoștință,ii strânge mana.

- Auzi?,mi se adresează sora-mea.

- Mhm?

- Știi ceva de mama?

- Aștept un răspuns de la Henry.Ai aflat de tata?

- Da...trădător nesimtit...

- Îl urăsc,ii spun.

- Si eu,oricum nu am avut o copilărie superba cu el ca tata.

- Tu ai fost fata și al doilea copil,al doilea copil mereu cel perfect,ii spun.

- Mda,asta ai spus-o mereu dar știi ca și eu am primit palme!

Nu spun nimic,doar dau din cap.

- Stai,și voi ați avut tatăl agresiv?,întreabă Maddison.

- Mda...

- Și tu de ce nu mi-ai spus?,ma întreabă.

Eu ridic din umeri.

Aud încă un ciocanit la usa.

- Al 3-lea pe ziua de azi,spun,intra!

De după usa apare Henry.

- Bună,domnișoarelor.Nathan!Mama voastră este în oraș,dar la spital.

Eu și Ella tresărim speriați.

- Cat timp este de aici pana la spitalul în care e?,întreb.

- Aproximativ...o ora și 15 minute,îmi răspunde el.

- Hai sa mergem,eu si Ella ne repezim la ușa și vad ca Maddison nu se clinteste din loc.

- Eu ma duc acasă,spuse ea.

- Nu.Tu vii cu noi,ii spun și o iau de după umeri.

- Ești sigur?

- Da,spun eu și Ella la unison.

Am ieșit din sediu,ne-am urcat în mașină și am plecat spre spital.