-Mersi! mi-a spus el.
Ok, deci asta...OMG...m-am îndragostit pe bune.Şi totuşi e prietenul meu.Ce vreau? Ce vreau de la viață? Îl iubeam dar nu vroiam să stric prietenia.Trebuia să am o discuție 8n care măcar sa fac aluzie la asta.Nu...nu azi.Sau...să o fac? Nu...deabea s-a certat cu Oana...în nici un caz.Şi m-am hotărât să dnu...şi am început.
- Max...ştii...eu?
-Ce s-a întâmplat?
-Ştii nimic...vreau să îți zic că eşti cel mai bun frate!
-Aww, cea mai bună surioară a mea :)
Da.Nu am putut să o fac! O săptămână mai târziu mi-a părut rău că nu am făcut asta.
S-au împacat! :( Da...şi el era aşa fericit! Mă tot gândesc cât de proasta. Dacă o făceam atunci poate că nu se mai întâmpla asta.Dar acum s-au împăcat şi asta e.Alte ignorări din partea lui,alte supărăi din partea lui deoarece eu nu o plac.Vor fi nişte ani grei.Apăi dacă se şi căsătoresc...nu mă duc la nuntă...never.
O să îndur. Şi aşa a mai trecut o lună cu cele mai naşpa sămbete...cum spuneam ignorări.Nici nu mai are rost să mă gândesc.Vorbeam cu el dar niciodată despre ce simt...am mai încercat dar niciodată nu am reuşit...şi apoi el a plecat în vacanța...normal că atunci când a venit a adus şi suvenire. A luat tuturor fetelor din gaşcă câte ceva. Doar că la Oana era indecis.Brățară sau lanț...i-am spus brățară.Brățara asta o să mă doară mult mai tărziu.Era sfârşitul lui Iulie şi am plecat şi eu în vacanța. Am încercat să mai scap de tot ce se întâmpla aici.Si apoi am venit...începutul lui August vorbe cu el şi mi-a spus...
