𝙅𝙤𝙘𝙪𝙧𝙞𝙡𝙚 î𝙣 𝙙𝙤𝙞 || J.JK ˢᵒᵒⁿ

Capitolul 4

     O așez cu grijă în dormitorul meu, fără să o trezesc. Trag plapuma peste ea și o privesc atent. Deși are vânătăi pe chip, e frumoasa. Trăsăturile ei sunt trasate perfect, de parcă zeița frumuseții i-a dăruit acest dar a frumuseții naturale doar ei.
     Îi dau câteva fire după ureche și ea geme de durere. îi privesc genele lungi, negre. Sprâncenele sunt conturate intr-o linie perfectă, iar încruntarea ei o face să fie drăgălașă.

     — Te voi proteja, îți primit! șoptesc, apoi ies din dormitor, mergând în birou unde îl văd pe asistentul meu că mă așteaptă.

     — Vreau să mărești paza în jurul casei, de asemenea, dacă Lilla vrea să plece undeva vreau ca cineva sa fie cu ea. Exista posibilitatea ca nenorocitul să o urmărească pe Lilla și o găsește pe Jisona aici.

     — Mă voi ocupa imediat, domnule!

     Asistentul Ian iese din birou, rămânând singur. Mă întorc cu privirea pe priveliștea din birou, grădina din spate a casei, unde am un lac.

     — Jeon? Pot intra? Lilla mă privește din tocul ușii. Eu aprob tăcut, iar ea intră in birou închizând usa în urma ei.

     Face câțiva pași până ajunge in dreptul meu, dar eu continui să privesc prin geamul de sticlă.

     — Voiam să-ți mulțumesc pentru ajutor..

     — Lilla–

      — Nu, te rog! Lasă-mă să continui. Tu ai fost ca un fiu pentru mine, nu ai fost doar un șef dificil și grosolan. Dar îți voi spune că după ce se va rezolva cu fostul ei iubit eu și Jisona vom pleca. O voi mărita cu nepotul unei prietene și așa voi fii liniștita.

    Ea chiar crede că fata ei va accepta o căsătorie forțată?

     — Crezi că va fi fericită? întreb, fără sa o privesc în ochii.

     Nu-mi răspunde în primele secunde, ceea ce-mi oferă deja un răspuns.

     — Crezi că fiica ta, firavă ca un trandafir va accepta să o măriți forțat?

     — Dar nu e–

     Îmi fixez privirea rece pe Lilla care tace când îmi vede ura din privire. Ea, ea care știe povestea dintre părinți mei, a decis să facă acest lucru? Tocmai ea?

     — Ba este forțată. Îți condamni fiica la moarte doar pentru liniștea ta, mormăi aspru și mă întorc spre ea cu tot corpul.

     — Mă voi căsători eu cu ea, spun direct. Lilla face ochi mari spre mine și se clatină. O prind de inchietură și o ajut să se așeze pe scaunul meu.

     — Eu nu sunt ca tatăl meu și noi nu vom fi ca părinți mei. Mama l-a iubit pe tata, însă el.. a condamnat-o la o moarte dureroasă. Fiica ta va fi doamna Jeon în conac. Va face ce vrea, unde vrea, cu cine vrea ea. Nu mă voi atinge de ea dacă ea nu vrea asta și clar nu o voi bate.

     — Jeon.. ceea ce spui e prea departe.

      — Presupun că merită să merg așa departe. Există posibilitatea ca in viața mea să am o femeie care mă va face să mă gândesc că casa mea nu e pustietate.

     — Nu știu dacă ea va fii de acord...

      — Îți cer 90 de zile pentru a mă îndrăgosti de ea, iar ea de mine. Dacă in astea 90 de zile nu ne îndrăgostim reciproc, te voi lasă să o măriți cu cine vrei tu.

     Lilla oftează, apoi încuviințează din cap.
Sper să n-o dau greș..