Se fac greseli

198 7 0
                                    

 Sunt deja atat de obosita. Muncitorii m-au condus la apartament, si a fost destul de frumos. Avea o baie, o mica bucatarie ingrijita cu cateva scaune de bar sub o insula de marmura. Era o camera de zi mica deja mobilata cu mobilier, avea un TV mic de 1 1/2 pe trei picioare, asezat deasupra unui dulap negru. A fost fad, dar as fi putut sa-l imbrace dupa cateva luni, ceea ce m-a multumit. Patul principal avea doar cel mai mare spatiu pe podea, totul era la fel. Celalalt dormitor era mai mic. Era frumos, mirosea a proaspat. Mi-am asezat valiza pe insula si mi-am aruncat cheiile jos cu un oftat. Eram atat de agitata, ca acum era 21:00. Ma bucur ca am iesit de acolo cand am facut-o. 

Am gemut " L-a naiba!" am scos un suspin fortat.

Uitasem ca nu am benzina. Am blestemat lumea pe sub rasuflarea mea, in timp ce cotrobaiam prin valiza mea pentru o geanta care sa imi arunc portofelul, cheiile si taserul meu 'in caz de orice' m-am gandit. Am luat o jacheta din valiza si am aruncat totul in geanta. Ma gandeam prea mult la asta, zona nu putea fi atat de periculoasa noaptea. Dezbateam sa plec maine, dar am decis ca as dormi mai bine stiind ca am masina alimentata.

***

Noaptea era rece, iar cerul era intunecat. Singurul lucru care ma lumineaza si imprejurimiile mele erau luminiile plictisitoare ale straziilor. Frigul care imi despica nasul. Probabil ca era mai cald decat credeam, trebuie sa fi fost obosita prea tare de la cateva zile de calatorie.

Am ajuns in jurul blocului cand am auzit cauciucuriile timand dupa colt. Am trecut de perete, departe de stralucirea lampii ca sa nu fiu vazuta. Aveam gluga pe mine, ar trebuii sa fiu bine. Masina s-a oprit si o silueta uriasa a iesit afara. Parea inalt cu mult peste sase picioare. Inca trei persoane au mai iesit, unul cu cativa centrimetrii mai scund, iar restul putin mai mici decat atat. Am auzit rasete ragusite si beate venind de la barbati, iar cel mai mare a scos o arma din buzunarul din fata. Eram speriata de moarte. Au fost ei? Nu am avut nici o idee. Fara sa-mi iau ochii de la ei, am intins mana dupa taserul meu in caz ca as putea avea nevoie de el. Stomacul meu era in gat.

"La naiba." mi-am intors capul intr-o parte sa ma uit in geanta.

L-am uitat pe tejghea, imi venea sa plang, dar dupa ce am vazut ca erau toti puternici inarmati corpul meu s-a magnetizat de perete. Respiratia mea s-a grabit si mi-am simtit pulsul cum accelereaza in timp ce priveam cum se impiedica fiecare cu arma in mana. Ar fi trebuit sa imi ascult instinctul si sa raman DRACULUI ACASA. Se fac greseli si trebuie sa incep sa ma ascund. M-am plesnit psihic. Am simtit ca s-a racit si am vrut sa ma misc. Chiar am facut-o, dar nu am putut. Nu am putut sa le vad fetele baietiilor, asa ca nu aveam idee daca erau ,,gasta" despre care toata lumea ar posta articole INGROZITOARE. M-am mutat aici pentru pace, nu pentru a traii cu frica naibii. Sunt atat de proasta. Stiam ca ei locuiesc pe aici, asa ca de ce am ales acea cladire? Probabil ca au venit dintr-un pub local sau asa ceva pentru ca erau mai beti decat am vazut pe cineva. Ceea ce i-a facut sa fie inarmati si mai infricosator. 

Am decis sa ma ocup de treaba mea si sa ma conectez la telefon cu muzica. M-am uitat inapoi l-a masina lor lucioasa, care avea aceeasi culoare cu cerul de la miezul noptii. Am inspirat adanc si mi-am facut curaj sa merg in continuare. Am dat coltul si am fugit la benzinarie. 

Am platit vre-o 18 dolari pentru benzina, nu am primit atat de mult. Acum trebuie doar sa-mi dau seama cum sa ma intorc inapoi. Mi-e frica de mor. 





Satan ReincarnateUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum