Suflare de vinovatie

125 6 0
                                    

***

Trezindu-ma, cu lacrimi uscate pe fata. M-am uitat in jur dupa Katie, cu chipul ei perfect rezemata de canapea, dormind linistita. Mi-am trecut degetul pe fruntea ei, indepartand o suvita, din parul ei aprins. M-a linistit, chiar si dupa viol, fiind aproape injunghiata in gat si drogata. Ea a fumat cu mine, a baut cu mine si a petrecut cu mine; dar a plans si cu mine.  Nu stiu ce simt, dar cand ma uit la ea tot ce vad este perfectiunea. Ea se misca usor si si-a deschis ochii calzi. S-a uitat la mine si am vazut o sclipire de durere in ochii ei.

"Te simti bine?" a intrebat ea, cu mana inca in a mea.

"Sunt bine, acum." am spus zambind. Nu as fi atat de relaxata daca ea nu ar fi aici.

Ea se incrunta. "Eu-"

"Katie!" striga o voce familiara, frumoasa. Ea si-a dat ochii peste cap.

"Doar du-te, Kait." am zambit.

Nu am vrut sa plece dar stia ca trebuie. S-a ridicat incet si a parasit camera. Nu dupa mult timp, am auzit pasi grei, dar blanzi.

"Angelina, nu-i asa?" M-am intors. Tom statea acolo, cu un zambet pe buze. Am dat din cap spre el.

"Pot sa stau?" intreaba el in liniste.

"Da." Mi s-a rupt vocea. Semana atat de mult cu Bill.

" Ce s-a intamplat?" spune el ingrijorat.

Nu i-am raspuns, doar mi-am acoperit corpul gol cu cearsaf-ul, asigurandu-ma ca nu se vede nimic.
Cred ca a inteles.

"Imi pare atat de rau, e bolnav." a soptit, luandu-ma de mana.

Mainile lui erau groase, dar calde si moi. I-am tinut mana pe spate si i-am zambit in timp ce isi freca degetul mare de-a lungul degetului meu.

"El este." am spus, cu lacrimi iesind din ochi.

"Esti ranita-" se uita la fata mea invinetita.
"Oriunde altundeva?"

Mi-a rasturnat mana, de parca ar fi inspectat-o.

"Nu, doar un semn pe stomacul meu." am spus, apasand pe vanataia pe care mi-a lasat-o sub.

Statea acolo, respirand greu. Parea atat de suparat, dar atat de ranit in acelasi timp.

"Daca as fi putut face ceva sa opresc, as fi facut-o. Dar....Bill este la conducere. Acestea sunt regulile." El a clatinat din cap si a oftat.

"E in regula, Tom." Si-a ridicat privirea dupa ce i-am spus numele. " Inteleg de unde vii."

Nu era vina lui si aveam nevoie ca el sa stie asta. S-a ridicat, iar eu m-am ridicat cu el inca tinand cearsaful pe mine.

"Ar trebui sa te imbraci, trebuie sa plecam curand." A adaugat el, cu amabilitate.

Am dat din cap. L-am urmarit afara, incredibil de dureroasa. Motivul mi-a facut rau la stomac. Am vrut sa-mi spal pielea cu aparate de ras si acid.
Am mers pe hol, aproape varsand intrand in camera. Mirosul de heroina arsa inca presista, patul.....hainele mele. Am oftat.

"Doar ocupa-te de asta." Mi-a soptit.

M-am dus si am inchis usa, incuind-o ca sa ma pot schimba. Mi-am pus lenjeria, pantalonii si sutienul.
Camasa mea nu mai era utilizabila, era practic maruntita pe podea. Era o comoda mica in colt, am deschis-o. Era plin de haine feminine.

"Ei bine, acum sunt doar eu."

"El ii omoara, din ce in ce mai incet de fiecare data."

Cuvintele lui Katie au inceput sa se intoarca, incet devenind din ce in ce mai tare in capul meu, facandu-ma sa trantesc sertarul fara nici-o ezitate. Am tacut, doar o lacrima in ochi. Am deschis urmatorul sertar, o camasa mai mare. Era alba si acoperita cu graffiti. Cu siguranta a fost Tom.
Am pus-o pe mine si apoi m-am zvarcolit in pantofi si jacheta. M-am intors si m-am dus sa deschid usa. Am descuiat-o si am intrat pe hol. Am facut cativa metri pana m-am izbit de un perete.

"I-ai spus lui Tom?" Bill mi-a scuipat in fata. Nu l-am privit in ochi, nu am putut. Nici nu am raspuns.

"Uita-te la mine." marai el. M-a prins de fata,  fortandu-ma sa ma uit la el, respiratia mea era relaxata, cu mainile lipite de perete. Nici macar nu ma certam. M-am uitat la el, cu ochii taiati. Singurul lucru la care ma puteam gandi era cat de mult imi doream sa-l impusc chiar intre ochii lui minunati.
M-a pocnit peste fata. M-a impins putin, apoi mi-a dat drumul si s-a dat inapoi.

"De ce nu-mi raspunzi?" spune el, apropiindu-se din nou.

"N-ai nimci de spus? Nici macar dupa ce ti-am furat virginitatea?" spuse el, cu un zambet pe buze.

Fata mea a ramas nefazata, nici-o lacrima nu iesea din ochi si nici un cuvant nu iesea din gura. Doar inexpresiv. M-a prins de brate si m-a impins.
Si-a apasat buzele de ale mele, nici macar nu m-am infiorat. Nu aveam de gand sa ma lupt sau sa cedez.

"De ce nu te lupti?" spuse el, dupa ce s-a indepartat.

*(Bill's POV)

Lupta ei obijnuia sa ma enerveze, la fel si micile ei remarci. Nu mi-am dat seama cat de mult mi-a placut pana cand ea s-a oprit. Nu este nimic in ochii ei, nici macar furie. Ea nu mi-a raspuns din nou. Nici macar nu a impins sarutul. Ea doar respira, dar era relaxata. Am spart-o? Am facut-o ca sa-i inchida gura mare si, pentru numele lui Dumnezeu, a functionat. Acum regret ca am facut-o, vreau sa lupte. Vreau sa tipe la mine. Vreau sa ma loveasca si sa ma numeasca. Am lovit-o peste fata si i-am impins capul de perete. Inca nici-o reactie.

"Bine." am spus, pasind inapoi. "Va veni Gustav sa te duca la masina." Am explicat.

Tot ce a facut a fost sa se uite in alta parte si sa treaca in tacere pe langa mine.

M-am uitat in ceafa ei. Am un strop de vinovatie in stomac cand ea se indrepta incet.

***

Satan ReincarnateHikayelerin yaşadığı yer. Şimdi keşfedin