Dacă tu nu scrii povești pe pielea mea,atunci ce faci? Mă pictezi? Oare ce culoare sunt...
Mă pictezi roșu ca sângele pompat de
inima care bate doar pentru tine.
Sau poate albastru ca ochii tăi, două oceane prin care am înotat, cu valuri pline de speranțe false în care m-am înecat.
Sau poate roz ca buzele tale care scoteau minciuni învelite în zahăr; otravă pură atunci când ne sărutăm.
Sau poate galben ca tricoul pe care mi l-ai dat, crezându-te Soare când erai de fapt o simplă stea.
Sau poate...
Sau poate nu mă pictezi deloc.
Poate pentru tine simt acum doar o pânză albă.
Sau poate sunt deja plină de culori.
Poate sunt doar neagră; o pată neagră de cerneală vărsată care îți murdărește capodopera...
