Doar prieteni

Capitolul 9

Dupa ce Vlad l-a cunoscut pe Alex treburile sau cam schimbat si si-a facut tot mai mult simțita prezența în viața mea.Desi uneori îl refuzam născocind diverse scuze,insista pâna cedam presiunii sau ma trezeam cu el la ușa mea si nu puteam sa îl refuz.Niciodata nu venea cu mâna goala si mereu îmi aducea mici atentii care ma faceau sa ma simt iubita si apreciata.Desi pâna acum nu se omorâse sa ma impresioneze în vreun fel,ceva se întâmplase si venea de fiecare data cu buchete de trandafiri si bomboane belgiene ,ori câte o sticla de Prosseco sau șampanie de cea mai buna calitate.Uneori îmi trimitea flori si la birou iar Alex mereu se amuza când îi povesteam ca Mara era cea mai fericita pentru ca acelea ajungeau mereu la ea.Nu am fost niciodata materialista însa am apreciat mereu gesturile de atentie din partea unui barbat oricât de însemnate sau neînsemnate ar fi fost.

De multe ori Alex încerca sa ne ofere intimitate si îsi facea de drum întorcându-se noaptea târziu sau chiar spre dimineața,alteori ne acompania un timp apoi se retragea în camera lui.Începuse sa tolereze si sa se obișnuiască cu prezența lui Vlad desi uneori mai simțeam tensiunea dintre ei,mai ales atunci când iubitul meu uita ca apartamentul meu este si casa lui si nu puteam sa îi impun sa nu mai defileze la bustul gol sau sa iasa din duș direct îmbracat în loc sa fie acoperit doar de un prosop sau în halatul pe jumatate descheiat.Eu ma obișnuisem oarecum cu astea si mi se parea ceva normal pentru ca si eu aveam tabieturile mele pe care Alex le acceptase.Dar orgoliul masculi se pare ca este mai puternic si degeaba îi explicam eu lui Vlad anumite chesti pentru ca nu ajungeam în aceasta privința,la un numitor comun.

Septembrie venise cu multe provocari si desi nu voiam sa recunosc ma afecta într-un fel absența prietenului meu care era mai tot timpul plecat.Devenise mult prea ocupat si cu jobul si cu facultatea,abea daca ne mai vedem dimineața sau seara iar weekend-urile si le tot petrecea pe la Târgoviște la mama sau la prietena lui.
Îmi povestise câte ceva despre ea si parea o tipa de treaba cu aspirații mari.Era chef patiser la o cofetarie artizanala din oras însa voia sa mearga mai departe si se înscrisese de curând la un curs de chef bucatar a lui Stefan Popescu aici în Bucuresti.
Alex ma anunțase oarecum ca va urma sa facem cunoștința însa nu ma așteptam sa se întâmple atât de curând.

.....

Ziua a fost lunga si obositoare,eram fericita ca în sfârsit e vineri si urmatoarele zile pot sta linistita acasa să lenevesc.Cu Alex nu vorbisem de miercuri seara pentru ca nu ne-am intersectat nici macar întâmplator.Eu am ajuns joi mai devreme si am iesit în oraș cu Vlad,el dormea deja când m-am întors iar azi dimineața avusese ore de curs si plecase devreme.Speram sa îl gasesc stând linistit pe canapea sau gatind ceva pentru ca eram lihnita de foame.

Cum Vlad era din nou plecat ma bucuram ca weekend-ul acesta îl vom avea doar pentru noi doi si asta ma relaxa.
Ajunsa pe alee,parchez masina si cobor cu gândul sa ajung cât mai repede în confortul casei dar totul începe prost.Liftul nu functiona asa ca am fost nevoita sa urc pe scari cele șase etaje.Dupa primele trei mi-am dat jos pantofii si am mers desculța.Când dau sa deschid usa constat ca cineva uitase cheia în yala pe cealalta parte si nu puteam sa descui asa ca am început sa bat.Prima data cu bun simt,apoi destul de isteric când am vazut ca nu se întâmpla nimic si simțeam cum ma cuprinde furia.Am trimis un mesaj pe telefonul lui însa degeaba,am sunat dar tot fara nici un raspuns.
Zece minute mai târziu cineva si-a facut apariția ,exact atunci când mai aveam puțin si darâmam ușa la propriu,ma dureau și degetele de cât batusem în zadar.

-Buna,cauți pe cineva?!zice bruneta ce se afișaza nonșalant în fața usi acopetita de un halat de baie si cu parul înca ud.