Capitolul 35

3.1K 126 4
                                    

Din perspectiva lui Emili

Karina a spus ca a vorbit cu o prietena dea ei, care ne asteapta la ea pentru o zi a fetelor.

Dupa ce s-a terminat scoala am zis ca e ok sa ma mai distrez, oricum mai e putin pana la bal, un bal pe care directoarea a vrut sa-l organizeze.

Nu-mi prea plac chestiile astea. Nu sunt de mine, mai ales acum, cu tot ce mi se intampla parca nu mai am liniste. Nu mai stiu decand nu am mai stat doar eu, singura, fara vreun Andy dupa mine, fara ciudati obsedati sa ma omoare sau gloante sau spitale, doar eu si o carte buna, mi-ar fi prins bine.

Zilele astea, eu si Karina am stat la Harry acasa. Ne-a primit la el, fiindca vroiam sa scapam de baieti. Ne-am oprit si telefonalele, cel putin eu, ea se tot certa cu Calum.

Acum sunt cu castile in urechi, uitandu-ma pe tumblr ca o obsedata in timp ce Karina conduce spre casa unde sta prietena ei.

Deodata masina se opreste, asa ca-mi ridic privirea din telefon si raman masca unde m-a adus.

-Karina ce naiba facem noi aici?! ii strig nervoasa prieteni mele

-Este ceva serios Em, nu am chef sa ma cert cu tine, doar treci in casa aia afurisita, spune ea serioasa, daca imi amintesc nu am mai vazut-o asa serioasa

-Nu! Ce dracu se intampla aici? Eu nu vreau sa-l vad, m-am saturat de jocuri Karina, spun eu inca nervoasa

-Nu e un joc Em, Andy are sa-ti spuna ceva, nu e legat de voi, este vorba despre ceva foarte rau, spune ea speriata.

O doamne, deja imi este frica.

Ma dau jos din masina, urmata de prietena mea, iar apoi intram in casa.

In livingul mare, unde este vesnica amintire a certei noastre inainte ca eu sa plec se afla tocmai Calum si Andy care par usor...ingrijorati? Ce am pierdut?

-Ingeras! striga Andy apropiindu-se de mine

Doamne cat as da sa-i sar la piept, sa-i simt mirosul lui, sa-i ating parul, dar nu, trebuie sa ma tin tare

-Ce caut eu aici? ii spun sec, refuzand imbratisarea lui

-Este o problema, spune Calum

-Ce? intreb confuza

-Tata a sosit in tara, tata este seful meu, iar el te vrea sti asta Em, nu vreau sa o spun, iar acum te cauta peste tot, spune Andy cu fata in pamant, parca as putea sa vad niste lacrimi in ochii sai frumosi

Nu pot sa cred, nu pot, trebuie sa ma tin tare, off.
Cedez si ma indrept spre Andy prizandu-l in bratele mele mici, el isi ascunde capul in scobitura gatului meu, iar asa pot simti lacrimile care ii curg pe obraji.

-Shh, sunt aici, sunt bine, spun

Andy isi infasoara bratele in jurul meu strangandu-ma tare la piept

-Te rog nu mai pleca, spune el printre lacrimi

-Promit, spun eu dandu-i un sarut parinteste pe frunte

E prima data cand il vad ca plange asa, ca un copil mic. Mi s-a rupt sufletul cand l-am vazut atat de vulnerabil, nu stiu, nu ii sta in fire sa planga de fata cu lumea. Doamne, ma simt atat de rau pentru el, imi vrea doar binele si asta este atat de frumos din partea lui. Nu ar trebui sa fiu atat de rea cu el.

-Veti sta aici, spune Calum luand bagajele Karinei si urcand cu ea intr-o camera

-Andy haide sus, ii spun lui prinzandu-i fata in mainile mele si stergandu-i lacrimile

-T-te i-iubesc...spune el balbait de la lacrimi

-Si eu, spun si imi unesc buzele intr-un sarut dulce si pasional cu Andy

Dupa sarut mi-am luat geanta cu haine si am urcat in camera, urmata de Andy.

Andy s-a intins in pat, langa mine si se juca in parul meu.

-Andy? intreb parca nefiind sigura daca sa deschid acest subiect

-Hm? intreaba el

-Familia ta, nu mi-ai povestit niciodata, cum era? intreb eu

-Uff, ofteaza el scarpinandu-si ceafa, Em eu .

-Andy iti sunt alaturi, te rog povesteste-mi, spun eu privindu-l in ochi

-Eram o familie de patru persoane, eu, mama, fratele meu si tata, spune el. Tata era mereu dur cu noi, vroia sa fim fiii aceaia perfecti, de care sa fie mandru, ne punea sa ne batem intre noi ca sa fim puternici, trebuia sa invatam unul mai bine ca celalalt, eram mereu in competitie, care sa fie mai aproape de dragostea tatei, dar noi ne raneam reciproc, mereu ne bateam si nu suportam sa stam unul langa altul, tata ne-a facut asta, spune Andy cu privirea fixa, si cu lacrimi care ameninta sa-i cada

Eu l-am prins de mana.

-Mama nu suporta sa ne vada certandu-ne. Era o femeie minunata si o mama foarte buna. Era atat de frumoasa, ii placeau florile, ii placea sa picteze, avea si acele rochite dragute pe care le purta vara, avea un zambet atat de frumos care ma linistea, spune Andy, iar inevitabil un zambet colorat a aparut pe fata lui, atunci cand vorbea de mama lui

-Ne iubea, ne iubea si pe mine si pe fratele meu, dragostea ei era egala, dar H nu o vroia, vroia dragostea si mandria tatei, cel mai greu de castigat, dar eu, eu ma bucuram mult de iubirea mamei, a venit si o perioada in care am renuntat sa-i fac tatei pe plac, stand doar cu mama, iar tata era nervos, atunci stiam, stiam ca el o batea pe mama, o batea fiindca ma facea 'slab' cum zicea el, ma facea un biet baietel ce tanjea dupa iubire si asa si eram, spre deosebire de H care era tot mai rau cu mine. Intr-o seara, tata a batut-o asa tare pe mama, incat aceasta a cazut pe jos, in fata mea plina de sange si a intrat in coma, eram acolo, un biet baietel de 10 ani, atunci cand ea a cazut si nu i-am mai vazut zambetul, spune Andy strangandu-mi mana cu putere, iar lacrimile au inceput sa cada

-Tata a spus ca daca eram mai dur, nu atat de dornic de iubire si afectiune poate mama nu ar fi fost in coma doi ani, apoi sa fi murit. Am carat vina in spate atatia ani, apoi tata mi-a spus ca trebuie sa fiu puternic si sa nu ma mai zmiorcai, asa am si facut. De la 14 ani am ajuns sa fiu o masina de bataie, il bateam pe fratele meu si pe oricine vroia cearta.
Tata era mafiot, asa ca ne-a bagat si pe mine si fratele meu in echipa lui, iar pana acum am continuat sa lucram pentru el, evident inca sperand sa-l facem mandru de noi, dar nu a fost niciodata, am fost doar niste sclavi, spune Andy

-Imi pare rau, spun cu lacrimi in ochi

-Sa nu-ti para, spune strangandu-ma in brate

-Mama ta parea o femeie minunata, spun

-Asa a si fost. Sti ce, ingeras? spune privindu-ma in ochi

-Ce? intreb confuza

-Semeni cu ea, spune Andy cu un zambet mic pe buze. Acel zambet colorat, acea piele catifelata, acel parul lung si matasos, semeni atat de bine cu ea Em, spune el zambind

Un zambet mic a aparut pe fata mea atunci cand Andy a spus acele lucruri atat de frumoase

----------------

Acesta este si capitolul 35. Speram sa va placa.

Asteptam pareri. *D&*R ❤❤

The DevilWhere stories live. Discover now