- Zi-mi ceva, doar un cuvânt. Te rog? Okay, văd că n-ai de gând să vorbești, dar poți măcar să te uiți la mine? Haide! A trecut o saptamană de atunci! Okay, okay, m-am prins. Lasă-mã să vorbesc singur, ca un tâmpit ce și sunt. Hm, ți-am zis vreodată ce ochii frumoși ai? Sunt albaștri, atât de albaș-
- Preferam să fie negrii.
- În sfârșit! Ai vorbit. Ești cam răgușită, ai nevoie de apă. Uite.
- Cum au mers audițile pentru teatru?
- Ca dracu', din fericire. Nu am intrat.
- Să înteleg că n-ai reușit să faci pe nimeni să plângă.
- Nici pe departe. Am început să zâmbesc în mijlocul primei replici dramatice.
- Uh, de ce?
- Din cauza t-, ăm, nimic. Pur și simplu.
- Ți-am zis că trebuie să folosești clor, dar tu nuu.
- Ce draguț.
- Ce?
- Căștile. Le ai de o săptămană și sunt roase.
- Scuze, e obicei prost.
- Nu, nu. E draguț. Am ocazia să-ți cumpăr altele.
- Ce-i cu tine azi?
- La ce te referi?
- Esti amabil, oprește-te. Nu-mi place, okay? Fi tâmpitul de acum o săptămână.
YOU ARE READING
şi negru e o culoare
Short Story" - care e culoarea ta preferata? - negru. - negru nu e o culoare. - nu mai vorbi cu mine. "