Love to the end{a Ronks story}

Chapter #1

*Tonks Pov:*

                         *
Stau in camera mea,citindu-mi jurnalul vietii mele.
De cand am invatat sa scriu,am intocmit un jurnal,doar al meu,in care mi-am scris trairile,gandurile,emotiile,unde am lipit chiar si poze.
Dar fiecare fata are un jurnal al ei,nu-i asa?
Imi deschid jurnalul,cu acea coperta a lui prafuita,dar inca viu colorata de culorile curcubeului.
Prima pagina imi sare in ochi.
Un scris neingrijit si labartat iese in evidenta:

Acest jurnal ii apartine metamorfului Tonks(NU imi spune Nymphadora daca nu vrei sa ai parte de un sfarsit tragic :)

Am suras usor,si am mai continuat sa trag un ochi pe celelalte pagini ale jurnalului,pe sarite.
Am citit despre ziua cand am primit bufnita de la Hogwarts,ziua in care am fost repartizata la Hufflepuff,pozele incuitae facute cu prietenele mele.Am zambit cu gura pana la urechi,cand am vazut cat de tare ne prosteam.Eu aveam parul verde,iar ele aveau peruca de aceeasi culoare,si ne strambam cu niste palarii caraghioase in oglinda.
Am dat pagina si am ajuns la ziua cand am implinit 14 ani.
Eram atat de fericita si eram manjita cu frisca pe nas avand parul roz,asortat cu un coif de petrecere.Apoi cu alte cateva pagini date am ajuns in ziua cand am primit Ordinul lui Merlin clasa 1,facand o poza incuiata impreuna cu parintii mei.
Era uimitor.De parca toata viata petrecuta pana acum se derula sub ochii mei.
Daca ma mai uitam mult ma apuca plansul de la atata nostalgie asa ca l.am inchis.
Am coborat jos din camera mea,la parter.Mama si tata,in varsta acum citeau Profetul zilei:
-Draga,crezi ca Harry Potter va supravietui?
-Andromeda...
S-a oprit cand m-a vazut stand la usa.
-Nymphadora,te putem ajuta cu ceva?
-Ahh...am ridicat mainile exasperata.De cate ori trebuie sa va mai rog sa nu-mi mai spuneti Nymphadora?!Dintre toate numele,chiar pe asta vi l-ati gasit sa mi-l puneti?!
-Fie! s-a rastit mama.Ai 20 de ani,si inca te comporti ca un copil mic!
Ma incrunt la ea si ma intorc spre tata:
-Trebuie sa plec,Ordinul Pheonix are o intalnire,si nu ne chema atat de devreme daca nu era urgent.
Am plecat,daramand din greseala un tablou,in urma mea.
-Scuze,pot repara asta.Reparo! am zis in fuga si am plecat.
Oare de ce aveam presimtirea ca ceva nu era in regula?

*Remus Pov*
        
                           *
Eram la biroul meu citind articole si carti despre oprirea transformarii la luna plina.
Stiu ca-i pot rezista,dar e greu,foarte greu.
La fiecare luna plina trebuie sa-mi rup fiecare os din corp,ca sa ma transform intr-un varcolac.Si urasc ceea ce sunt!Si daca ar rezista un leac pentru chinul asta vesnic,mi l-as dori mai mult decat orice.
Dar nu exista.Nimic nu poate trata ceea ce sunt.
Sunt ravasit total de faptul ca Sirius tocmai a fost trimis in Azkaban.Nu se poate ca el sa fi facut toate astea!Nu se poate sa-i fie supus lui Voldemort!
Am lovit biroul nervos,cand o bufnita a intrat pe geamul deschis din birou.
Era o scrisoare.
Am dezlegat scrisoarea de la piciorul ei,ea apoi plecand,si am inceput sa o citesc:

                          Domnului R.Lupin,
Toti membrii Ordinului Pheonix trebuie sa se intalneasca intr-un loc.In π∆§₹°€~¢↑¶, in cel mai scurt timp!Este ceva ce trebuie discutat!
                                   De la,
                              Cineva din Ordin.

M-am uitat mai atent la sigiliu si mi-am dat seama ca era  al lui Dumbledore.A folosit un cod pentru locul locatiei ca sa nu fie gasita de altcineva,in caz ca scrisoarea ajunge in mainele cui nu trebuie.Mereu i.am admirat intelepciunea!
Mi-am luat lupa si am inceput sa descifrez locatia.
Cuvantul era Hogsmeade.
Acolo ne vom intalni cu totii!Prima reuniune a tuturor membrilor Ordinul Pheonix.
Imi iau geaca de piele punandu.mi repede o cravata aleasa la nimereala si ies pe usa.
...