Indragostita de rapitorul meu

Capitolul 12

M-am trezit dimineata din cauza razelor foarte puternice ale soarelui. Sunt foarte obosita din cauza faptului ca nu prea am dormin in noaptea aceea din cauza ca prin cap imi circulau doar imagini cu Kevin si Cloe care se sarutau. Am coborat in bucatarie unde l-am vazut pe Kevin la masa cu o farfurie cu omleta in fata si la locul din fata lui ma astepta si pe mine o farfurie. M-am asezat la masa fara sa zic nimic si am inceput sa ma joc cu mancarea ne fiindu-mi foame. Kevin a lasat zgomotos furculita pe masa.

-De ce nu mănânci? Nu te-ai atins deloc de omleta. Nu-ti place?

-Nu-mi e foame, spun ne privindu-l deloc.

-Ok, nu stiu ce e cu tine dar de seara trecuta ma ignori complet. Ce s-a intamplat?

-Nimic...doar ca imi este dor de casa, initial am spus asta doar ca sa gasesc ceva sa nu ma dau de gol dar acum ca ma gandesc mai bine chiar imi era putin dor de casa.

-Uite...daca vrei esti libera sa pleci, spune acesta uitandu-se in farfurie incepand sa se joace si el cu mancarea, poti sa ramai sau sa placi cand vrei.

Nu vroiam sa plec, dar imi era dor de casa si de matusa Maria care a avut grija de mine de cand au murit parintii mei. Incepeam sa simt ceva pentru Kevin si asta nu imi placea deloc. Incerc sa imi controlez hormonii cat de mult pot dar in preajma lui toate incercarile imi sunt in zadar.

-As vrea sa ma duci azi acasa, te rog! spun gandindu-ma bine la ce am de facut in privinta lui..daca nu o sa il mai vad sentimentele mele pentru el vor disparea cu timpul.

-Sigur, daca tu vrei asta, l-am vazut putin trist dar nu avea cum sa fie asa...de ce ar fi trist din cauza ca plec eu?

M-am ridicat de la masa spunandu-i lui Kevin ca merg sa ma pregatesc pentru a ma putea duce acasa. Am intrat in camera mea si mi-am cautat niste haine comode. Nu vroiam sa iau niciuna din hainele cumparate de Kevin pentru mine. Meditam la ceea ce se va intampla cu mine de acum in colo... Il iubiam pe Kevin si insfarit incepeam sa recunosc asta. Chiar il iubiam dar stiam ca daca o sa am o relatie cu el o sa sufar foarte mult. Relatia cu el avea sa fie una toxica. Cobor jos si il vad pe Kevin asteptandu-ma pe canapea.

-Sunt gata.

Kevin nu spune nimic doar se ridica de pe canapea si se indreapta spre iesire. Il urmez tacuta apoi intru in masina. Nu spun nimic tot drumul. In scurt timp observ ca am ajus in fata casei mele. Cobor jos iar Kevin coboara dupa mine si ma saruta.

-Nu vreau sa pleci. Te rog, mai ramai cu mine. Putem fi fericiti împreună. Te iubesc Cassindy!

-Si eu te iubesc Kevin! Dar nu mai pot ramane. Nu suntem facuti unul pentru altul. O sa ne distrugem reciproc. Nu esti in stare sa ai o relatie serioasa! spunand asta lacrimile au inceput sa imi curga pe obraji.

-Te rog! Esti singura fata care a reusit sa topeasca gheata din sufletul meu dupa atata timp in care doar foloseam fetele. Esti singura care m-ai putut schimba.

-Aici se termina totul. Tu o sa te intorci la vechile tale obiceiuri iar eu o sa imi reiau viata, spunand acestea am plecat si am intrat in casa.

Ma uit pe geam si vad ca Kevin pleaca ce-i drep trist. Odata cu el pleaca si o bucata din sufletul meu. Stiu ca va mai dura pana sa il uit dar asa e mai bine pentru amandoi. O vad pe matusa Maria iesind din bucatarie si imi ster repede lacrimile.

- Casindy! Te-ai intors, draga mea! Cum a fost la mare? Iubitul tau m-a sunat si mi-a spus ca ati plecat impreuna la mare. El unde este acum? De ce nu a venit sa ia cina cu noi?

-Ma bucur sa te vad matusa! A fost bine. Nu a putut ramane, se grabea acasa.

N-am vrut sa ii spun matusii ca intre mine si Kevin nu mai este nimic pentru ca parea asa entuziasmata da "iubitul meu" .

Doua ore mai tarziu***

De cand a plecat m-am gandit numai la el si la cuvintele pe care mi le-a spus. Nu-mi vine a crede ca el chiar ma iubeste. M-au inmuiat cuvintele pe care mi le-a spus si am simtit ca nu minte. Il iubesc si o sa imi fie greu sa il uit dar prefer sa cred ca am facut o alegere buna pentru amandoi si cu timpul sper sa il uit.