Capitolul 20. Zvonul.

329 7 5
                                    

Bucurestiul noaptea (mai ales cand e iarna) este destul de infricosator.Ma rog,imensele reclame de pe cladiri iti mai lumineaza calea,dar drogatii si "nebunii cu cainii dupa ei" te retin.

-Cainele este credincios domnului!Nu ca tine,o curva care se plimba cu demonii in cap.Nu fugi,a dracu ce esti!

Ce spuneam?Tot felul de personaje scapate de la 9 care se iau de tine pe strada.Ohoo,dar asta nu e nimic pe langa obsedatii de la metrou sau barbatul care umbla vara gol intreband lumea daca .. in sfarsit.Dar intr-un final,am ajuns slava domnului acasa intreaga..sau nu.

-Ce ai intarziat atat?Unde iti e telefonul?De ce nu raspunzi?De ce ti-am cumparat telefon?

Vesnicele reprosuri ale mamei..

-Scuze,mi-am uitat telefonul la un coleg de clasa.Trebuia sa te sun de pe al cuiva.

-Il ai confiscat pana inveti sa raspunzi la el.

Cum sa invat sa raspund la el daca il am confiscat..?!

M-am trantit in pat sperand ca o sa adorm pe loc,ca sa fiu scutita de efortul de a ma spala,de a-mi schimba hainele,de a manca..Numai conta nimic decat sa ma odihnesc la naiba si sa uit de ziua asta urata.

Din fericire pentru mine,am reusit.Dar fericirea asta a durat doar pana am inceput sa visez.Niste scene oribile despre o persoana decedata..dar nu imi puteam da seama cine e.Un lucru e cert:era mult prea mult sange.Iar un baiat o tinea in brate si alerga cu ea la infinit.A fost ciudat ca fetele lor erau negre si nu imi puteam da seama cine sunt acei oameni.Baiatul a coborat pe scari si urla "Chema-ti ambulanta pentru numele lui Dumnezeu!" Vorba in reluare,nu recunosteam vocea dar instinctul imi spunea ca e Tudor.

Cum nu se putea,m-am trezit plangand,tremurand de frica.M-am uitat la ceasul de la televizor 10:22.Era prea tarziu sa imi mai termin temele,asa ca m-am spalat pe dinti,am aruncat cheile si notitele intr-un rucsac si am fugit pe usa.

Ca niciodata,am facut 15 minute pana la scoala.Ar trebui sa ma inscriu la vreun concurs de alergat.Ora de romana ma astepta cu bratele deschise,si profa cu zambetul ei de aur.Din pacate de data asta a fost mai degraba o multi-criza-ala-preda,si a sunat cam asa:

-Raluca..pot sa stiu ce explicatie ai sa-mi dai pentru faptul ca ai intarziat -isi verifica ceasul scump de pe mana- 6 minutele?

-Nnn..nu am auzit alarma de dimineata.Ma scuzati.

-Tema ti-ai facut-o macar?

Da,fix la tema la gramatica m-am gandit eu aseara.

-Nnu.

-Ok,nicio problema.Ai un 4 pentru azi.

Minunat.Mai am nevoie doar de 826519063 note de 10 ca sa imi iasa o medie .. de doamne-ajuta.

-Acum,treci in banca mai repede.

Da,sa traiti.(pe naiba)

Dupa ceva timp de vorbit cu Sofia despre ce s-a mai intamplat in scoala si lucruri de genul asta (adica plictiseala), i-a trecut prin minte si cel mai interesant zvon, si anume ca Tudor ar putea fi cu Andreea.(o proasta, indopata cu fite si pitiponceli cat cuprinde)

-Pai si tu de la cine stii?

-De la Andrei.A zis ca cica..

-Guritaaa..s-a auzit profa.

-Ca cica i-a vazut..in parc impreuna de dimineata.

-Hai frate ca nu cred.Sau cel putin,nu acum.Desi s-ar putea avand in vedere ca e "atat de ocupat" mai mereu,scuzele lui fiind "scuze,trebuie sa ma intalnesc cu cineva.."

-Nu stiu...eu,una , il cred pe Andrei.Si cred ca e cu aia.Doar nu era el la inceput preamultdoritul print?

Totusi,trebuie sa il vad eu.Nu o sa imi prinda foarte bine dar..trebuie sa fiu sigura.

*pauza*

Am iesit afara,speram ca il voi putea vedea pe la cafenea.Imi batea inima atat de repede incat nu reuseam sa respir usor.Si imi era frica sa nu observe cineva,cel putin pana il gasesc pe Tudor.

Si..bingo.Dar ceva e in neregula.De ce ranjeste in halul ala?Mereu imi spunea despre un coleg de al lui de la antrenament care zambea asa si vai,cat il ura.

-Tudooor!Teddy,scumpule!!Vreau si eu o poza cu iubitelul meu!a rostit Andreea in gura mare.

Deci asa e.Si brusc,mi s-a facut rau si am fugit la baie.

Cafea, Arta si Tigari...Donde viven las historias. Descúbrelo ahora