Capitolul 4.

388 42 7
                                    

Am decis sa plec acasa, poate mama era ingrijorata. In timp ce mergeam ma tot gandeam la ce s-a intamplat, nu-mi venea sa cred ca Katsuro ar fi putut ca ma sarute. Oare doar din dorinta de a-si bate joc de mine? Oare crede ca pic in jocul lui? Nu ma las asa usor.
Imi ating buzele cu buricele degetelor si-mi scutur putin capul.
Din vremea frumoasa si insorita, a devenit urata si friguroasa. Vantul bate in mine facandu-mi pielea de gaina.
Intr-un final ajung acasa. O salut pe mama si merg in camera mea.
Ma uitam pe fereastra la vremea ce se tot inrautatea.
Stomacul meu se tot framanta semn ca imi este foame.
Merg la bucatarie si deschid frigiderul, nimic nu ma satisfacea, dar tot am luat o felie de pizza. Iau o muscatura si o scuip imediat.

Eu: Hmm, se pare ca s-a stricat..

Am spus dupa care am luat altceva. Sa intampla acelasi lucru, am acuipat, mancarea lasandu-mi un gust neplacut in gura.

Eu: Mama, totul s-a stricat in frigiderul asta?

Mama vine si musca din aceeasi felie din care am muscat si eu.

Ma: Nu are nimic, Mikio, este buna.

Eu: Cum asa? Mie mi-a lasat un gust neplacut in gura.

Un miros puternic si apetisant vine din dreptul mamei. L-am ignorat dar mirosul nu inceta sa-mi invadeze caile nazale.

Eu: Mama, te-ai dat cu parfum?

Ma: Nu, dragule, de ce?

Eu: Oh, nu conteaza. Eu voi iesi la o mica plimbare.

Ma: Nu ai vazut ce este afara?

Eu: Ba da, voi merge la un bar.

Ma: Bine, sa ai grija.

Eu: Voi avea.*ies afara*

Megeam agale, spre un bar, avand in vedere vremea de afara.
Odata ajuns in centrul orasului nu stiu ce sa fac.
Odata decis am mers la un bar.
Am intrat si am comandat o cafea cu lapte dupa care m-am asezat in dreptul unei ferestre pentru a observa furtuna ce avansa din ce in ce mai mult.
Nu prea erau clienti.

Dupa ceva vreme, observ o tipa ce ma privea insistent atunci cand ea credea ca nu o observ. Isi face curaj, cred, si vine la masa mea.

??: Buna, eu sunt Alia. Nu am putut sa nu observ ce ochi superbi ai.

Eu: Buna, eu sunt Mikio! Mersi, cred.

O necunoscuta vine la masa mea si-mi complimenteaza ochii, mda, super tare.

Eu: Ne cunoastem cumva?

Al: Nu cred, dar ai un miros familiar.

Ce? Miros familiar? Nu cred ca suntem rude, sau suntem?

Eu: Nu-mi aduc aminte sa fi avut o sora.

Al: Scumpule, nu am spus asta, dar mi se pare ca te-am mai vazut undeva.

Eu: Cred ca pe niste reviste de moda sau ceva.

Al: Cred, Mikio Yoshinori, am dereptate?

Eu: Mda, faimosul Mikio.

Al: Dar pe parintii tai nu-i cunosc, sunt si ei faimosi?

Eu: Nu, doar eu.

Al: Si cum ai devenit "faimos"?

Eu: Pai sa spunem ca le-am picat fix in brate.

Eu faimos? Da eram un fotomodel care era pozat in diferite haine si toate draciile.

Al: Adica?

Eu: Offf... Adica, vroiam sa aplic pentru ceva, un job sa-i mai ajut pe ai mei cu banii si, am gasit postul asta. Fotomodel. Alte intrebari?

Al: Oh, scuze daca te irita faptul ca-ti pun intrebari. Eu...voi pleaca acum.

Eu: Este in regula.

O apuc de incheietura si se aseaza din nou pe scaun.

Intre timp mi-a fost adusa si cafeaua. Ma strab in speranta ca nu o sa aibe un gust oribil ca celelalte alimente.

Iau o sorbitura si imediat cum am simtit lichidul ala in gura mea, am scuipat imediat improscand-o pe Alia cu cafea.

Nu pot sa cred, de ce papilelor mele nu le convine nimic?

Eu: Alia, imi cer mii de scuze, doar ca nu stiu ce sa intamplat de gura mea nu a vrut inchita cafeaua.

Al: Oh, nu conteaza, stiu cum este.

Eu: Stii?

O intreb confuz.

Al: Pai cam da, nu la toate alimentele mi se intampla asta.

Eu: Si ce alimente nu poti manca?

Al: Nimic cu exceptia unei delicatese, o carne atat de suculenta incat as manca non-stop din ea.

Eu: Si unde pot gasi si eu aceasta carne?

Alia se duce spre usa si imi face semn sa merg dupa ea. Tipa merge intr-un loc mai retras de ceilalti oameni. Bruneta ia o postura ciudata, cu mainile si picioarele intr-un fel strambe. Isi ridica capul incetisor si observ ca ochii ei au devenit mai mari si acum sunt rosii ca sangele.

Al: Vrei sa stii ce fel de carne consum eu?

Sta putin pe loc in asteptare raspunsului la intrebarea sa.

Al: Off, uite carne deasta.

Deschide tomberonul care se afla acolo.
Mi-am pus mainile la gura si am facut ochii mari, practic imi venea sa vars. Mi-am inchis ochii in speranta ca totul sa fie un vis.
Mikio este doar un vis! Este doar un vis! Este doar un vis! Imi spuneam in timp ce tremuram de frica.
Am vrut sa urlu dar ea vine cu o viteza neexplicabula langa mine si imi astupa gura.

Al:Niciun cuvant sau o sa fi in acelasi stadiu ca cel de acolo.

Ea arata cu degetul spre omul mort, ramasitele omului mort, sau asta credeam ca este, ce zacea in tomberon.

Bruneta cu ochii rosii se apropie de mine.

Al: Nu o sa doara, prea putin...

Ea incepe a rada isteric si se apropie din ce in ce mai tare de mine. Imi musca gatul sensibil care pulsa cu putere. Simteam cum inima-mi iese din piept. Tremuram necontrolabil la impactul dintilor sai cu gatul meu.
Ea reuseste sa-mi sfasaie putin gatul dar este atacata de cineva. Era imbracat cu o haina neagra care avea o gluga ce-i acoperea fata si parul. Am incercat sa fiu atent la atacurile sale, dar erau prea rapide.
Dupa scurt timp, el o devora pe tipa aia, care acum era moarta. Era atat de scarbos incat am fugit langa tomberon si am varsat. Acelasi miros imi invada narile, stomacul meu urla de foame si mai ales in prezenta organelor rqvasite peste tot pe jos si sangele ce se scurgea de la locul de unde era tipul cu tipa aia, pana la picioarele mele.

??: Ia o bucata, stiu ca vrei.

Imi spune el stand pe vine cu spatele la mine.

Eu: Nu sunt canibal, nu mananc oameni.

??: Poate ca nu esti canibal, dar esti demon si te poti hrani cu suflete. Stomacul tau face figuri dupa cum aud.

Spuse el cu un suras printre cuvinte.

Eu: De unde....

??: Eu stiu tot, Mikio.

Ma intrerupe el. De unde stia cum ma cheama si mai important, de unde stia ce vroiam sa spun?

_________________________________________

Gata si acest capitol, sper sa v-a placa. :>

Demon?~Yaoi~Where stories live. Discover now